Constantin Rădulescu-Motru (15 de fevereiro de 1868, Mehedinți, Romênia - 6 de março de 1957, Bucareste, Romênia), foi um filósofo, psicólogo, pedagogo, político, dramaturgo, diretor de teatro romeno, acadêmico e presidente da Academia Romena entre 1938-1941, uma personalidade proeminente da Romênia na primeira metade do século XX.Schifirneț, Constantin (ianuarie 2003), Constantin Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol.I-III, București: Editura Albatros

Vida e obra Rădulescu-Motru estudou filosofia e direito em Bucareste com Titu Maiorescu, entre outros, que lhe possibilitou continuar seus estudos no exterior. Estudou psicologia (com Charcot em Paris) e em Leipzig com Wilhelm Wundt, com quem obteve seu doutorado em 1893. Em seu retorno à Romênia (1897) foi nomeado professor na Universidade de Bucareste; Mais tarde, tornou-se professor.

Rădulescu-Motru foi politicamente ativo como senador durante o período entre guerras, mudando de partido regularmente de acordo com o equilíbrio político de poder. Ele fez isso em parte para proteger a posição da universidade (e de si mesmo).

Rădulescu-Motru sempre tentou acompanhar os desenvolvimentos das ciências e incorporá-los à sua visão de mundo. Por isso, foi chamado de positivista, mas sempre enfatizou o primado do espiritual. No entanto, sob a influência da Teoria da Relatividade de Einstein e da filosofia de Henri Bergson, ele chegou à conclusão de que os mundos material e psíquico tinham que ser vistos como um todo.

Segundo Rădulescu-Motru, a tarefa da filosofia era educar as pessoas. Como ele disse de si mesmo: até 1927 ele estava principalmente preocupado em expor insights filosóficos estrangeiros para os leitores romenos, depois disso sua tarefa era a educação moral do povo romeno. Para isso, fundou revistas, deu palestras para um público amplo e também falou no rádio.

Rădulescu-Motru se opunha ao liberalismo do século XIX, porque dava aos indivíduos muita rédea solta para o enriquecimento egoísta. Na década de 1930, ele acreditava que uma mudança mental estava ocorrendo em toda a Europa, o que ele observou em particular nas ações de Mussolini, Lenin/Bolchevismo e Hitler. Ele não aprovava o elemento tirânico nesses movimentos, mas era simpático ao que via como movimentos com um ideal em mente. Ele era da opinião de que a Romênia deveria criar seu próprio movimento espiritual, e não imitar cegamente algo do exterior. Ele não era um seguidor da Guarda de Ferro de Codreanu, como muitos intelectuais de seu tempo (nem era um antissemita). Ele chamou o movimento espiritual para a Romênia que ele tinha em mente Românismo. Cada país teve que se valer de suas próprias forças e tradições. Já em 1936 ele pensou que podia ver sinais desse movimento ao seu redor, especialmente entre os jovens.

Isso torna seus últimos anos, 1947-1957, sob o regime comunista ainda mais trágicos: ele passou seus dias na pobreza e no frio; Os líderes comunistas tinham pouca consideração pelas pessoas que tinham estado envolvidas na política antes da guerra. Em seu "Corrections and Additions", publicado apenas 40 anos após sua morte, ele qualificou a situação na Romênia sob o regime comunista como um novo período de dogmatismo obscurantista como durante a Idade Média, onde a filosofia estaria a serviço da política.

Obras

F.W.Nietzsche. Viața și filosofia, 1897 Problemele psihologiei, 1898 Știință și energie, 1902 Cultura română și politicianismul, 1904 Psihologia martorului, 1906 Psihologia industriașului, 1907 Puterea sufletească; Psihologia ciocoismului, 1908 Poporanismul politic și democrația conservatoare; Naționalismul cum se înțelege. Cum trebuie să se înțeleagă, 1909 Sufletul neamului nostru. Calități bune și defecte, 1910 Din psihologia revoluționarului, 1919 Rasa, cultura și naționalitatea în filosofia istoriei, 1922 Curs de psihologie, 1923 Țărănismul. Un suflet și o politică, 1927 Învățământul filosofic în România; Centenarul lui Hegel; Psihologie practică, 1931 Vocația, factor hotărâtor în cultura popoarelor, 1932 Ideologia statului român, 1934 Românismul. Catehismul unei noi spiritualități, 1936 Psihologia poporului român, 1937 Timp și destin, 1940 Etnicul românesc. Comunitate de origine, limbă și destin, 1942

Fontes

Textos de Rădulescu-Motru: Artigo da Enciclopedia României sobre a especificidade dos traços romenos, em Ioan Scurtu, Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu, Istoria românilor între anii 1918-1940 Trechos de seu Journal: 1947 - in Magazin Istoric (coletado por Ioan Lăcustă) e 1949 - Memoria.ro (coletado por Gabriela Dumitrescu) Mircea Handoca, Corespondență Mircea Eliade – Constantin Rădulescu-Motru Evreii în prima universitate din România at the Romanian Jewish community site Gheorghe Adamescu, Istoria literaturii române. IV: Literatura care se formează (1900-1910) Liviu Antonesei, Demagogie, populism și realism politic, în strînsă legătură cu chestiunea educaţiei publice – învățămintele istoriei S. M. Antonescu, Periodice românești de la începutul secolui al XX-lea consacrate popularizării științei Ovidiu Caraiani,National Identity and Political Legitimacy in Modern Romania Garabet Ibrăileanu, Spiritul critic în cultura românească: Evoluția spiritului critic - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea"; Primul junimist: Costache Negruzzi Ionuț Isac, Două paradigme filosofice în cultura românească: Kant și Wittgenstein Lucian Nastasă, Universităţile germane și formarea elitei intelectuale românești (1864-1944). Reflecții memorialistice Vasile Niculae, Ion Ilincioiu, Stelian Neagoe, Doctrina țărănistă în România. Antologie de texte, Editura Noua Alternativă, Social Theory Institute of the Romanian Academy, Bucharest, 1994 Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Editura Fundației Culturale Române, Bucharest, 1995 Z. Ornea, "C. Rădulescu-Motru în 1946-1947", in România Literară, 24, 1999 Cristinel Pantelimon, Geopoliticianismul Constantin Schifirneț, C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale, vol. I-III, 2003–2005 Henri H. Stahl, Gânditori şi curente de istorie socială românească. IV: Titu Maiorescu și criza "formelor fără fond" , "Vodă da, Iorga ba", in Magazin Istoric, February 2001 Tudor Vianu, Scriitori români, Vol. II, Ed. Minerva, Bucharest, 1971 Mircea Vulcănescu, Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. IX: Semnificaţia generală a învățământului gustian ("The Sociology School of Dimitrie Gusti. IX: The General Significance of Gusti's Teaching") Constantin Titel Petrescu at social-democrati.ro

Ligações externas

Unesco.org: short summary of Personalismul energetic

Categoria:Escritores da Roménia