miniatura| Membrii celui de-al doilea Ku Klux Klan la un miting în 1923. Supremația albă sau supremațismul alb este credința rasistă că oamenii albi sunt superiori celor din alte rase și, prin urmare, ar trebui să le domine pe acestea. Supremația albă are rădăcini în și se bazează adesea pe argumente pseudoștiințifice. Ca și majoritatea mișcărilor similare, cum ar fi neonazismul, supremațiștii albi se opun de regulă membrilor altor rase, precum și evreilor.
Termenul este folosit și pentru a descrie o ideologie politică care perpetuează și menține dominația socială, politică, sau a albilor (așa cum evidențiază structurile sociopolitice istorice și contemporane, cum ar fi comerțul cu sclavi din Atlantic, legile Jim Crow din Statele Unite, și apartheidul din Africa de Sud). Diferitele forme de supremațism alb au prezentat concepții diferite despre cine este considerat alb, iar diferite grupuri de supremațiști albi identifică diverse grupuri rasiale și culturale ca fiind inamicul lor primar.
În utilizarea academică, în special în utilizarea care se bazează pe sau intersecționalitate, termenul „supremație albă“ se poate referi și la un sistem politic sau socio-economic în care oamenii albi se bucură de un avantaj structural () asupra altor grupuri etnice, atât la un nivel colectiv cât și individual.
Istorie Supremația albă are fundații ideologice care datează din al secolului al XVII-lea, paradigma predominantă a variației umane care a contribuit la formarea relațiilor internaționale și a politicii rasiale din ultima parte a epocii iluministe până la sfârșitul secolului al XX-lea (marcată de decolonizare și abolirea apartheidului din Africa de Sud în 1991, urmată de din această țară în 1994). miniatura| din Louisiana a fost ridicat în 1891 de către guvernul de la New Orleans, dominat de albi. O inscripție adăugată în 1932 afirmă că „recunosc supremația albilor în Sud și ne-au dat statul nostru”. Ea a fost eliminată în 2017 și pusă la depozit. miniatura| Paradă Ku Klux Klan în Washington, DC în 1926
Statele Unite Supremația albă a fost dominantă în Statele Unite atât înainte, cât și după Războiul Civil American, și a persistat zeci de ani după Epoca de Reconstrucție. În , aceasta includea exploatarea afro-americanilor în sclavie, în care patru milioane dintre aceștia au fost privați de libertate. Izbucnirea Războiului Civil a făcut ca dorința de a susține supremația albă să fie citată drept cauză a O declarație a cauzelor care impulsionează statul Texas să se detașeze de Uniunea Federală : "Considerăm drept adevăruri incontestabile că guvernele diferitelor state și confederația însăși au fost înființate exclusiv de rasa albă, pentru ei înșiși și pentru ei posteritatea, că rasa africană nu a avut nicio agenție în înființarea lor, că ei au fost deținuți în mod legal și considerați o rasă inferioară și dependentă, iar în această condiție numai existența lor în această țară ar putea deveni benefică sau tolerabilă. bărbații albi sunt și ar trebui să aibă dreptul la drepturi civile și politice egale; servitutea rasei africane, așa cum există în aceste state, este reciproc avantajoasă atît pentru obligațiuni, cît și pentru cele libere și este abundent autorizată și justificată de experiența omenirii și voinței revelate a Celui Atotputernic Creator, recunoscută de toate națiunile creștine, în timp ce distrugerea relațiilor existente între cele două rase, așa cum se susținea de către dușmanii noștri secțiunii, ar aduce calamități inevitabile și dezolări asupra celor cincisprezece state care dețin statutul de sclavi ". și a formării Statelor Confederate ale Americii. Controversata "Vorbire de piatra de temelie", Alexander H. Stephens (vicepreședintele Statelor Confederate), 21 martie 1861, Savannah, Georgia : "Noul nostru guvern se bazează pe ideea exactă: temeliile sale sunt puse, pe marele adevăr că negrul nu este egal cu omul alb, faptul că sclavia - subordonarea rasei superioare - este starea sa naturală și normală ". Într-un editorial despre băștinașii americani scris în 1890, autorul L. Frank Baum scria: „albii, prin , prin dreptatea civilizațiilor, sunt stăpâni ai continentului american, iar cea mai bună siguranță a așezărilor de frontieră va fi asigurată prin annihilarea totală a celor câțiva indieni rămași.” Full text of both, with commentary by professor A. Waller Hastings
În unele părți ale Statelor Unite, mulți oameni care erau considerați nealbi au fost , li s-a interzis accestul în funcții guvernamentale și erau împiedicați să ocupe vreunul din cele mai multe locuri de muncă guvernamentale în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Profesorul Leland T. Saito de la Universitatea Californiei de Sud scrie: „de-a lungul istoriei Statelor Unite, rasa a fost folosită de albi pentru legitimarea și crearea de diferențe și pentru excluziunea socială, economică și politică”. Leland T. Saito (1998). "Rasa și politica: americanii asiatici, latini și albii într-o suburbie din Los Angeles". p. 154. Universitatea din Illinois Press limita cetățenia SUA doar la albi.
Refuzarea libertăților sociale și politice minorităților a continuat până la mijlocul secolului al XX-lea, ducând la . Sociologul Stephen Klineberg a declarat că legile americane privind imigrația, dinainte de 1965, declarau în mod clar că „europenii nordici sunt o subspecie superioară a rasei albe”. a deschis accesul în SUA și altor imigranți decât grupurile germanice și nord-europene primite în mod tradițional, și a modificat în mod semnificativ compoziția demografică a SUA. Multe state americane au interzis prin până în 1967, când aceste legi au fost invalidate prin decizia Curții Supreme a Statelor Unite în . Aceste câștiguri de la mijlocul secolului au avut un impact major asupra viziunilor politice ale americanilor; segregarea și superioritatea rasială albă, care fuseseră aprobate în mod public în anii 1940, au devenit opinii minoritare în comunitatea albă până la mijlocul anilor 1970 și au continuat să scadă în sondajele din anii 1990 până la un procentaj de o singură cifră. Pentru sociologul Howard Winant, aceste schimbări au marcat sfârșitul „supremației albe monolitice” în Statele Unite.
După mijlocul anilor 1960, supremația albă a rămas o ideologie importantă pentru . Potrivit lui Kathleen Belew, un istoric al rasei și , militantismul alb s-a mutat după războiul din Vietnam la a susține ordinea rasială existentă într-o poziție mai radicală auto-descrisă ca „putere albă” sau „naționalism alb” angajată în răsturnarea guvernului Statelor Unite și în stabilirea unei patrii a albilor. Asemenea organizații și sunt una dintre cele trei componente majore ale mișcărilor violente de dreapta din Statele Unite, celelalte două fiind grupările alb-supremațiste (cum ar fi Ku Klux Klan, organizații neo-naziste și ) și mișcările fundamentaliste religioase (cum ar fi Identitatea Creștină). Howard Winant scrie că „în extrema dreaptă, piatra de temelie a identității albe este credința într-o diferență rasistă ineluctabilă, inalterabilă între albi și nealbi”. În opinia filozofului , supremația albă în Statele Unite este un exemplu al politicii fasciste a ierarhiei, prin aceea că „cere și implică o ierarhie perpetuă” în care albii îi domină și îi controlează pe nealbi. (2018) How Fascism Works: The Politics of Us and Them. New York: Random House. p.13.
Unii universitari susțin că rezultatele alegerilor prezidențiale din 2016 din Statele Unite reflectă provocările actuale cu supremația albă. Psihologul Janet Helms a sugerat că comportamentele normalizatoare ale instituțiilor sociale de educație, guvernare și asistență medicală sunt organizate în jurul „dreptului din naștere ... la puterea de a controla resursele societății și de a determina regulile pentru aceste resurse”. Educatorii, teoreticienii literari și alți experți politici au pus întrebări similare, legând scoaterea ca țap ispășitor a populațiilor private de drepturi cu ideile de superioritate a albilor.
Efectul mass-mediilor Supremația albilor a fost descrisă în videoclipuri muzicale, filme de lung metraj, documentare, jurnale și pe media sociale. Filmul mut din 1915, Nașterea unei națiuni urmărea creșterea tensiunilor rasiale, economice, politice și geografice care au condus la proclamația de emancipare și la Epoca de Reconstrucție a Sudului, perioada de geneză a Ku Klux Klanului. Aproape 100 de ani mai târziu, a fost lansat pentru a spune povestea . El relatează povestea sclavului alfabetizat Nat Turner și a luptei lui împotriva nedreptăților în relațiile dintre proprietarii de sclavi și sclavi. Regizorul a declarat că a „revendicat acest titlu și l-a reproiectat ca pe un instrument de a contesta rasismul și supremația albă în America, pentru a inspira dispoziția la luptă împotriva oricărei nedreptăți în această țară (și peste hotare) și pentru a promova acest tip de confruntare onestă, care să galvanizeze societatea noastră spre vindecarea și schimbarea sistemică susținută”.
David Duke, fostul Grand Wizard al Ku Klux Klan, credea că Internetul urmează să creeze o „reacție în lanț a iluminării rasiale care va zdruncina lumea”. Jessie Daniels mai spunea că grupurile rasiste consideră Internetul ca o modalitate de a-și răspândi ideologiile, de a-i influența pe ceilalți și de a câștiga susținători. Jurnalistul descrie o „latură întunecată” a social media: Cu siguranță, au existat grupuri de ură înaintea Internetului și a mass-mediei sociale . [Dar cu mediile sociale] devine mai ușor de organizat, de răspândit cuvântul, pentru ca oamenii să știe unde să meargă. Ar putea fi să strângeți bani sau ar putea fi implicat în atacuri asupra social media. Unele activități sunt virtuale. Unele dintre ele se află într-un loc fizic. Social media a redus problemele de acțiune colectivă pe care ar putea să le facă față indivizii care ar dori să fie într-un grup de ură. Puteți vedea că există oameni acolo ca tine. Aceasta este partea întunecată a social media. Odată cu apariția Twitterului în 2006 și a unor platforme precum , care a fost lansată în 1996, a apărut un portal alt-right pentru supremațiștii albi cu credințe similare, atât adulți cât și copii, în care li se oferea o modalitate de a se conecta. Daniels a discutat despre apariția altor mijloace de informare socială, cum ar fi 4chan și Reddit, ceea ce înseamnă că „răspândirea simbolurilor și ideilor naționaliste albe ar putea fi accelerată și amplificată”. Sociologul constată că anonimatul oferit de Internet poate face dificilă urmărirea extinderii activității supremației albe în țară, dar cu toate acestea, ea și alți experți observă o creștere a numărului de crime motivate de ură și violență alb-supremațistă. În ultimul val de supremație albă, în epoca Internetului, Blee vede mișcarea ca devenind în primul rând una virtuală, în care diviziunile dintre grupuri devin neclare: „[Toate] aceste grupuri care se amestecă unul cu altul în alt-right și oamenii care au venit din lumea tradițională neo-nazistă. Suntem într-o lume foarte diferită acum.” Chow, Kat (8 decembrie 2018) "Ce Ebbs și fluxurile KKK ne pot spune despre supremația albă azi"
Un serial pe YouTube găzduit de nepotul lui Thomas Robb, directorul național al Cavalerilor Ku Klux Klan, „prezintă ideologia lui Klanului într-un format care vizează copiii mai exact, copiii albi”. Episoadele scurte instigă împotriva amestecului rasial și glorifică alte ideologii alb-supremațiste. Un documentar scurt publicat de TRT descrie experiența lui Imran Garda, jurnalist de origine indiană, care s-a întâlnit cu Thomas Robb și cu un grup tradițional KKK. Un semn care întâmpină persoanele care intră în oraș afirmă că „Diversitatea este un cod pentru genocidul alb”. Grupul KKK intervievat în documentar rezumă idealurile, principiile și convingerile sale, care sunt emblematice pentru supremațiștii albi din Statele Unite.
Commonwealth-ul Britanic