Șepreuș (în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România.
Demografie Populația totală a localității număra 2488 de locuitori în anul 2011. Numărul locuințelor recensate în 2011 sunt 1034.Datele provizorii prezentate de Institutul Național de Statistică, http://www.evz.ro/fileadmin/multimedia1/2011/noiembrie/01/persoane_recenzate.doc
În 2007 populația totală a localității număra 2610 de locuitori.
Populatie Șepreuș 1880-2002 Miercurea Ciuc Pro-Print publicari in anul 2000 "Transilvania, statistici etnice și confesionale. III. Arad, Caraș-Severin și Timiș. Datele recensământului, între 1869-1992, http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/aretn02.pdf An Total Români Maghiari Germani Alte Nationalitati Evrei Rromi Ucraineni Sârbi Slovaci1880 3864 3265 349 17 127+106. . . . . 1890 4163 3492 563 38 70 . . 1 1 1900 4238 3452 533 37 216 . . . 2 41910 4690 4074 479 51 86 . . . . . 1920 4201 4074 115 1 11 11 . . . . 19304046 3730 116 22 178 4 171 . . 1 19413712 3465 84 36 127 . . . . . 19564008 3949 44 15 . . . . . . 19663534 3494 31 8 1 . . . . . 19773042 2779 11 12 240 . 235 . . 5 19922759 2529 4 3 223 . 220 1 . 2 20022472 2242 18 1 211 . 210 . . .
Istoric miniatura|Mătura de nuiele Șepreușul apare frecvent în unele documente din secolele XIV – XVI, cu ocazia unor dispute între familiile maghiare nobiliare Bethlen și Neczply, prima atestare documentară din 1364 prezintă așezarea sub denumirea de “Șeproș”- după legenda populară numele comunei Șepreuș provine de la cuvântul maghiar Sepros, Seprosok, Seprukoto care înseamnă “confecționări de mături”, denumire ce pare a fi adevărată, deoarece în trecut hotarul comunei Șepreuș era dominat de existența unei păduri întinse de răchită (nuiele), din care se pare că locuitorii confecționau mături de nuiele, pe care le comercializau în satele învecinate.
Între anii 1556 – 1595, localitatea Șepreuș, împreună cu tot comitatul Zărandului, cad în mâinile turcilor, perioadă în care se pare că localitatea Șepreuș se bucură de o oarecare prosperitate.
În cursul evului mediu, Șepreuș se numără printre cele mai populate așezări, după cum reiese din diferite documente ca “Actul de donație a împăratului Romano-german Carol al VI-lea, în favoarea ducelui Rinaldo de Modena” din anul 1632, la acea dată satul fiind descris ca făcând parte din comitatul Zărandului
miniatura|342x342px|Maria Tereza Spre mijlocul sec.al XVIII-lea, mai exact în anul 1726, localitatea intră sub stăpânirea habsburgică, fiind considerate teritorii cucerite, fără stăpân, au fost trecute în stăpânirea erariului (fiscului). Sub stăpânirea împărătesei Maria Tereza, mai exact în anul 1771/1772 apar primele date demografice, precum și suprafețele de pământ cultivate, care arătau că populația comunei Șepreuș se prezenta astfel:
- iobagi - 160 de familii;
- jeleri cu casă – 9 ;
- jeleri fără casă – 1;
Tot la acest recensământ este specificată suprafața de teren folosită, ea fiind în jurul a 2572 de iugăre mici (aproximativ 40 de arii),din care:
- 176 de iugăre în intravilan;
- 955 de iugăre arături;
- 1230 de iugăre Fanețe.
Această suprafață care era în posesia populației reprezenta doar 1/7 din hotarul de 19000 de iugăre al comunei Șepreuș, restul fiind alodiale, fiind proprietatea erariului.
În anul 1774, la inițiativa Mariei Tereza, s-a hotărât reglementarea urbarială – în speță s-a efectuat o împărțire a pământurilor după calitatea lor, stabilindu-se 4 categorii, pământurile din Șepreuș au fost declarate de categoria a II-a. Secolul al XIX-lea În anul 1821 comuna Șepreuș a intrat în stăpânirea deplină a fraților Czaran (Antal, Janoș, Istvan și Kristof), în schimbul unei sume de 100.000 de florini.Cu această ocazie se face o nouă reglementare de hotar. Din suprafața de 19.000 de iugăre o suprafață de 2028 iug.reprezentand sesiile iobăgești, au fost repartizate în felul următor:
- terenuri arabile 1.378 iug.
- Fanețe 200 iug.
- Pășuni 450 iug.
În anul 1848 suprafața pământurilor țărănești era de 1306 iug., în anul 1898 ajungând la 2147 iug.+ 350 iug.pășune comunală. Istorie Sepreus (primaria Sepreus), http://www.e-primarii.ro/primaria-sepreus/istorie.php
Secolul al XXI-lea In 2009 presedintele Traian Basescu participa la slujba de sfintire a amplasamentului pe care s-a ridicat monumentul martirilor rebeliunii anticomuniste din 1949. TRAIAN BASESCU - SLUJBA RELIGIOASA COMUNA SEPREUS - ARAD,http://www.newsin.ro/traian-basescu-slujba-comuna.php?cid=view&nid=de9a8f24-dcc1-4a29-bf06-ca92c057bf60&hid=fotoPreședintele Băsescu va participa la comemorarea a 60 de ani de la revolta anticomunistă din Șepreuș, 21 august 2009, Amos News, accesat la 23 iunie 2013
Economia Economia este axată pe agricultură, în special pe culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, orz, sfeclă de zahăr, legume, plante uleioase, nutreț și plante tehnice.
Alte activitati principale sunt : Comerț Industrie Prestări servicii Apicultură Legumicultură Zootehnie Croitorie Confecționat încălțăminte sistem Lohn Mase plasticePrimaria Sepreus, http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-SEPREUS/4215/
Turism
Din punct de vedere turistic, Șepreușul este cunoscut pentru castelul datat din secolul al XIX-lea, construcție ce se impune în teritoriu prin arhitectura sa.
Obiective turistice :
Monumente Troița din fața Primăriei a fost ridicată în anul 1998 spre cinstirea eroilor căzuți în cele 2 războaie mondiale, ale caror nume sunt inscripționate pe cele 4 fresce Bustul lui Mihai Veliciu în fața Primăriei, născut în comuna Șepreuș Troița în memoria celor împușcați la rebeliunea din anul 1949
Evenimente locale
Zilele localității - la sfârșitul lunii august a anului, până în prezent au avut loc 4 ediții
Târguri: Târg de primăvară - luna mai Târg de toamnă - luna septembrie
Biserici
Biserica Ortodoxă Șepreuș La mijlocul secolului al XVIII- lea este menționată aici o veche biserică de lemn cu hramul "Sfinții Arhangheli". După sistematizarea satului pe vatra actuală, vechea biserica de lemn este înlocuită în 1780 cu alta tot din lemn. În 1859 a fost construită actuala biserică din piatră și cărămidă, care are hramul "Bunavestire" Biserica Baptistă Șepreuș A fost înființată în anul 1900 Biserica Adventistă de ziua a saptea Șepreuș Biserica Adventistă de ziua a șaptea își are inceputurile în comuna Șepreuș în secolul trecut, în anul 1907. Religia adventistă a fost dusă în comuna Șepreuș de către misionarii Germani. Biserica Penticostală Șepreuș
Personalități Marius Sturza (1876-1954), medic. Ersilia Sturza (1853-1937), preoteasa. Mihai Veliciu (1846-1921), memorandist. Czaran Gyula(1847-1906), specialist in turism czaran.hu, http://www.czaran.hu/despre-czaran/cateva-cuvinte-despre-czaran-gyula-cel-de Petru Incicău (1887 - 1943), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918 Romul Veliciu (1881 - 1920), delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
Note
Șepreuș, Șepreuș