Frata (în ) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Berchieșu, Frata (reședința), Oaș, Olariu, Pădurea Iacobeni, Poiana Frății, Răzoare și Soporu de Câmpie.

Istoric În Evul Mediu sat cu populație de origină etnică mixtă (maghiari și români). Istoricul G. Popa Lisseanu a scris despre vizita făcută în satul Frata, în 1242 de către călugărul italian Rogerius, imediat după invazia mongolilor G. Popa Lisseanu, Continuitatea românilot în Dacia, Editura Vestala, București, 2014.p.116-117

Biserica Romano-Catolică a fost preluată în 1570 de cultul unitarian, iar după 1600 de cultul reformat-calvin.

Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) în Ardeal de Episcopul Ioan Inocențiu Micu Klein, în anul 1733, aflăm că în localitatea românească Locus Valachicus "Fráta" Frata,situata la 39 km de Cluj-Napoca, populația era de 100 de familii, cu alte cuvinte, de circa 500 de locuitori. Din același recensământ, mai aflăm că în Frata anului 1733, erau recenzați 3 (trei) preoți greco-catolici În text, în latină: "omnes uniti" = toți uniți, și anume Vaszilie (adică Vasilie), Vaszilie 2 (un alt Vasilie), precum și Todor (probabil Theodor sau Toader, ori Tudor). Nu cunoaștem numele lor de familie. De asemenea, aflăm, din aceeași conscripțiune, că în satul Frata exista o casă parohială, precum și o biserică. Numele localității, ca și cel al preoților, de altfel, apar în limba română, dar cu ortografie maghiară. de exemplu "Fráta", întrucât conscripțiunea era destinată unei comisii compuse din neromâni și în majoritate unguri.Cf. Dr. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, pp. 303, 329

Lăcașuri de cult Biserica de lemn din Frata Biserica de lemn din Berchieșu

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Frata se ridică la 3.791 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.242 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,73%), cu minorități de romi (5,62%) și maghiari (2,8%), iar pentru 4,72% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,99%), cu minorități de greco-catolici (6,23%), penticostali (5,51%), martori ai lui Iehova (3,19%), reformați (2,59%) și adventiști (1,98%), iar pentru 5,01% nu se cunoaște apartenența confesională. Politică și administrație Comuna Frata este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Evoluție istorică De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

RecensământulVarga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitateStructura etno-demografică a României la recensământul din 2002 Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniMaghiariGermaniRromiAlte etnii 1850 2.619 2.202 213 2 165 37 1880 2.966 2.301 480 17

168 1890 3.334 2.753 460 18

103 1900 3.399 2.755 562 34

48 1910 3.895 3.125 546

224 1920 3.989 3.476 414

99 1930 4.462 3.767 377

275 43 1941 5.476 4.666 446 1

363 1956 6.249 5.540 387 1 320 1 1966 6.506 6.105 321

78 2 1977 6.332 5.840 254

238 1992 4.594 4.387 145

62 2002 4.382 3.834 186

359 3

Structura populației din comuna Frata dupǎ apartenența religioasǎ

RecensământulStructura etno-demografică a României Structura religioasăAnulPopulațiaOrtodocșiGreco-catoliciRomano-catoliciReformați-CalviniEvanghelici-LuteraniUnitarieniMozaiciAlte confesiuniBaptiștiPenticostaliAdventiști 1850 2619 923 1388 63 215 18 5 7

- 1857 2664 799 1523 65 210 33 18 1 15

- 1869 2925 945 1577 68 244 18 7 62 4

1880 2966 915 1504 97 345 8 6 91

1890 3334 685 2147 116 273 8 7 98

- 1900 3339 1072 1694 133 361 3 12 124

- 1910 3895 1195 2091 123 368 1 27 90

- 1930 4462 1520 2455 51 336

24 44 32 6

12 1992 4594 3102 796 3 146

1

546 58 114 125

La nivel de comunǎ, se observǎ cǎ religiile specifice populației maghiare, de-a lungul timpului, nu depǎșesc 10 - 15 % din totalul populației, ponderea credincioșilor fiind reprezentatǎ de cele douǎ religii specifice românilor: greco - catolicǎ si ortodoxǎ. Faptul ca populația de religie ortodoxǎ, în intervalul analizat, are o pondere relativ mare, între 20 - 35 % din totalul populației dovedește toleranța de care s-a bucurat aceastǎ religie atât din partea autorităților austriece cât și a celor maghiare. Nu același lucru se poate spune despre comuniștii români, care odatǎ aduși la putere de sovietici au scos în afara legii, la 1 decembrie 1948, Biserica greco - catolică din România, după ce aceasta a jucat - timp de două secole și jumătate - un rol important în apǎrarea și formarea conștiinței naționale a românilor din Ardeal. Referitor la celelalte religii trebuie menționat numarul mare de evrei care au trăit în comună începând cu anul 1850 și până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Structura populației din Frata dupǎ apartenența religioasǎ - fǎrǎ satele aparținǎtoare de comunǎ

Recensământul Structura religioasăAnulPopulațiaOrtodocșiGreco-catoliciRomano-catoliciReformați-CalviniEvanghelici-LuteraniUnitarieniMozaiciAlte confesiuniBaptiștiPenticostaliAdventiști 1850 1681 423 1072 40 127 7 5 7

- 1857 1672 332 1178 19 119 6 2 1 15

- 1869 1752 459 1068 31 127 9 3 51

1880 1792 398 1129 52 142 3

68

1890 2049 344 1417 60 147 3

78

- 1900 2105 484 1306 61 152

12 90

- 1910 2262 487 1493 51 165

1 65

- 1930 2720 602 1825 27 187

14 36

6

9 1992 1773 982 522 2 75

2 41 100

Personalități Ioan Ploscaru (născut la 19 noiembrie 1911, la Frata, în comitatul Cluj, astăzi în județul Cluj - decedat în 1998, la Lugoj, județul Timiș), Episcop greco-catolic român de Lugoj (1959-1996), deținut politic în timpul terorii comuniste (1949-1955 și 1956-1964); este autor al lucrării: Lanțuri și Teroare, Editura Signata, Timișoara, 1993, 484 de pagini. thumb|left|Prof. Marta Alupului Rus.|100px Nicolae Pașca, născut la Frata, preot, ctitorul Mânăstirii Sfânta Treime din Soporu de Câmpie și a noii biserici ortodoxe din comuna Frata , localitatea Soporul de Câmpie ; Vasile Soporan (nascut in anul 1934,in Frata } este un cântăreț de muzică populară ,specific zonei de Câmpie a Transilvaniei. S-a afirmat în muzica populară în calitate de solist al formației cu ajutorul "Taraful din Soporul de Câmpie",comuna Frata, condus de violonistul Șandor Ciurcui. Este considerat un tezaur viu al folclorului din Transilvania, datorită modului original de interpretare a cantecelor cât și compoziției Ciurcui Alexandru Șandor Bătrînul a fost fondatorul Tarafului din Soporul de Cîmpie,din care făceau parte copii lui Ciurcui Alexandru Sandorica și Ciurcui Romulus Nonu,erau violoniști forte respectați pt muzică autentică și originală, Ciurcui Alexandru Șandor Bătrânul a făcut folclor,a lăsat folclor cu totul că nu avea și școala pt a putea face muzica,dar..ace un talent Nativ de la Dumnezeu,cu ajutorul talentului a compus melodi după urechea muzical pt repertoriul său personal ,inclusiv melodia recunoscută,, Șandore Cetera Ta "fi cauza solicitări a trebuit să facă și muzică autentică tradițională pt a distra oameni din zona ,pt că asta era meseria lui ,din muzica trăia și agricultură. Profesor Marta Alupului Rus, mulți ani profesor și director de școală la Piatra Neamț, absolvent al Universitații Babeș-Bolyai din Cluj în anul 1969. S-a născut în comuna Frata, satul Soporul de Câmpie în anul 1946 și a murit în anul 2005, la Piatra Neamt. Scrie unica monografie folclorică a satului Soporul de Câmpie, comuna Frata, în anul 1969, în cadrul lucrării de liciență intitulată "Soporul de Câmpie : monografie folclorică ", lucrare publicată în 2012 de Fundația culturală "Vacanțe muzicale" din Piatra Neamț, Editura Capriccio Piatra Neamț, ISBN -978-606-92873-47, o lucrare monumentală privind descrierea satului, tradițiile acestuia și particularitățile folclorice ale zonei, inclusiv imagini fotografice din perioada 1950-1960. Eliseu Moga (1859 - ?), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918 Teodor Moga (1873 - 1948), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia1918

Galerie de imagini

Note

Bibliografie

Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, pp. 303, 329. Ioan Ploscaru, Lanțuri și Teroare, Editura Signata, Timișoara, 1993.

Vezi și Pajiștile Balda - Frata - Miheșu de Câmpie (sit de importanță comunitară)

Legături externe

Pagina Primăriei

Frata