Valea Stanciului este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Horezu-Poenari și Valea Stanciului (reședința).

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Valea Stanciului se ridică la 4.806 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.642 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (82,36%), cu o minoritate de romi (1,66%), iar pentru 15,9% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,85%), iar pentru 15,98% nu se cunoaște apartenența confesională.

Istorie La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Balta a județului Dolj, fiind compusă doar din satul omonim, având 1819 de locuitori și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în aceiași plasă și comunele Bârza, Grecești și Horezu-Poenari. Prima, cu satele Bârza și Țugurești, având 2396 de locuitori, două biserici și o școală, a doua formată din satele Grecești și Rebegi, având 795 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă frecventată de 43 de elevi și o biserică, iar a treia formată doar din satul omonim, avea 1441 de locuitori, o biserică și o școală mixtă.

În 1925, comuna Valea Stanciului a fost inclusă în comuna Bârza, iar comuna Horezu-Poenari în comuna Grecești. Ambele comune făceau parte din plasa Gângiova a aceluiași județ, comuna Bârza înregistrând 4157 de locuitori (în satele Bârza, Nitoești, Țugurești și Valea Stanciului), iar comuna Grecești avea 3520 (în satele Grecești, Horezu-Poenari și Rebegi). În 1931, comunele Horezu-Poenari și Valea Stanciului se reînființează, comuna Valea Stanciului având în plus și satul Nitoești (preluat de la comuna Bârza). Comuna Grecești este menționată tot atunci, doar cu satul omonim.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, comuna Valea Stanciului este desființată din nou și reinclusă în comuna Bârza, în timp ce comuna Grecești trece la comuna Horezu-Poenari. Aceste două comune aparțineau raionului Segarcea din regiunea Dolj devenită regiunea Craiova, care a devenit apoi regiunea Oltenia, satul Nitoești dispărând între timp. În 1964, comunele trec în administrația raionului Băilești, acestea revenind în 1968, la județul Dolj, reînființat, fiind comasate sub denumirea de Valea Stanciului. Tot atunci au fost desființate satele Bârza, Grecești și Țugurești, fiind absorbite de satele Horezu-Poenari și Valea Stanciului.

Monumente istorice În comuna Valea Stanciului figurează ca monumente istorice de interes local din satul Valea Stanciului: o cetate din sec. I p. Chr., Biserica „Sf. Voievozi” (1792), Biserica „Sf. Dumitru”, situată pe teritoriul fostului sat Țugurești (sec. XVII, refăcută în 1869), Biserica „Sf. Nicolae”, situată pe teritoriul fostului sat Bârza (1822, refăcută în 1889), iar din satul Horezu-Poenari, Biserica „Sf. Apostoli și Sf. Arhangheli” (1852, refăcută în 1922);

Politică și administrație Comuna Valea Stanciului este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Note

Lectură suplimentară Monografia comunei Valea Stanciului [județul Dolj], Anca Irina Neda, 2009 Monografia comunei Valea Stanciului, Vlad Marian, Editura Info, Craiova, 2011 Vezi și Coridorul Jiului (sit de importanță comunitară)

Legături externe Ghidul Primăriilor'', Primăria Valea Stanciului

Valea Stanciului