Demografia Târgu Mureșului a fost afectată de-a lungul istoriei de situația economiei și starea politică. Spre sfârșitul secolului al XIX orașul Târgu Mureș cunoaște o dezvoltare urbanistică, însoțită de o creștere a populației, ca urmare a dezvoltării industriale, construindu-se primele fabrici din oraș, dar și ca rezultat al conectării municipiului la rețeaua feroviară a Austro-Ungariei. În prima jumătate a secolului XX se remarcă o creștere a activitățiilor economico-culturale fapt care produce o nouă creștere a populației orașului. Astfel de la 38.517 locuitori în anul 1930, orașul ajunge să numere în anul 1948, 47043 locuitori. În perioada socialistă datorită politicii de industrializare și urbanizare, concretizată și prin construirea unor noi ansambluri rezidențiale, orașul cunoaște o creștere semnificativă a populației, intrând în categoria marilor orașe ale României, ajungând în anii '70 să depășească 100.000 locuitori.
Deși prognozele din perioada socialistă anticipau pentru anii '80-'90 o creștere explozivă a numărului locuitorilor (peste 140 mii locuitori pentru 1980, în anul 1990 peste 200 mii, 260 mii în anul 2000),Mureș: Monografie. Aurel Lupu, Oliviu Marcu, Grigore Ploeșteanu. Editura Sport Turism. București 1980 realitatea istorică și socială a invalidat aceste cifre. Conform recensământului din 1992 orașul avea 164.445, iar conform celui din 2002 populația stabilă a orașului era de 149.577 locuitori.
Conform ultimului comunicat al Institutului Național de Statistică, orașul avea la data de 1 ianuarie 2009 o populație de 145 151 locuitori.
Structura confesională Din datele recensămintelor se poate vedea că modificarea structurii etnice aduce la suprafață și modificări pe plan religios: Recensământul din 1992: După religie au fost înregistrați 69 700 ortodocși, 54 443 reformați, 24 923 romano-catolici, 4 931 greco-catolici, 4 546 unitarieni, 1 053 adventiști, 900 penticostali, 480 evangheliști, 355 baptiști, 2 132 alte religii, 992 atei. Recensământul din 2002: După religie au fost înregistrați 69 726 (46,62%) ortodocși, 44 849 (29,98%) reformați, 20 156 (13,48%) romano-catolici, 4 051 (2,71%) greco-catolici, 3 891 (2,60%) unitarieni, 6 904 (4,6%) din alte religii, 561 fără religie și 150 atei. Recensământul din 2011 (date preliminare): După religie au fost înregistrați 60 460 ortodocși, 36 392 reformați, 16 305 romano-catolici, 3 447 greco-catolici
Comunitatea evanghelică thumb|right|240px|Biserica Evanghelică din strada Spitalului Vechi Vântul reformei a bătut cu intensitate și-n afara granițelor Germaniei: Wittenberg a fost urmat de orașele Zürich, Geneva și de Estul Europei (Transilvania). Orașul fiind înconjurat de așezările sașilor (Bistrița, Sighișoara, Mediaș) luteranismul a pătruns foarte repede. Biserica Evanghelică-Lutherană din România: Istoria și prezentul bisericii (10.09.2012) Totuși prima parohie evanghelică a fost înființată numai în 1918. Edificiul religios a fost așezat pe colțul străzii Baros Gábor (azi Horea), pe Piața Trandafirilor, în vecinătatea Palatului Culturii. Construcția simplă a fost realizată în stil neogotic și cuprindea atât săli de învățământ, cât și un apartament pentru familia preotului. Fordor Sándor: Biserica evanghelică din Târgu Mureș, săptămânalul Központ, Lokálpatrióta Klub, Târgu Mureș. Vă puteți imagina arhiva aici (10.09.2012)
După sistematizarea Centrului, multe clădiri istorice au fost demolate. Astfel pe locul bisericii luterane a fost construit un bloc cu patru etaje. Comunitatea a primit însă o casă cu teren aferent pe strada Spitalului Vechi, în zona istorică al orașului. Majoritatea comunității evanghelicilor fiind de etnie maghiară, slujbele sunt ținute în această limbă, dar pentru că condițiile sunt date, în fiecare lună o slujbă este realizată și în limba germană. Evangelikus.net: Vizita reciprocă a parohiilor din Cluj și Târgu Mureș (10.09.2012) [Erdély.ma: Săptămâna ecumenică din Târgu Mureș (10.09.2012)]
Comunitatea greco-catolică thumb|right|240px|Biserica Bob Una dintre cele mai vechi biserici a românilor din Târgu Mureș este Biserica Bob, cunoscut și sub denumirea Biserica de Piatră, ridicată la sfârșitul secolului al XVIII-lea pe cheltuiala episcopului greco-catolic Ioan Bob de la Blaj. Adatbank: Biserica Bob, Târgu Mureș (09.09.2012) De această biserică se leagă activitatea protopopului și istoricului Petru Maior. Planul lăcașului cult are o formă simplă, cu un turn pătrat pe latura vestică, un naos dreptunghiular spațios și absida semicirculară a altarului. Naosul este acoperit cu o boltă întărită de arcuri dublouri, în timp ce pentru absidă se adoptă sistemul semicalotei. Pereții sunt articulați de pilaștri cu capiteluri ionice, adosați unor mase de zidărie mai pronunțate, cu rol în susținerea arcurilor.Traian Popa, Monografia orașului Târgu Mureș, Târgu Mureș, Fundația Culturală "Vasile Netea",2005 (prima ediție 1932), pp. 224-228. Turnul este cel mai accentuat element a bisericii, realizat cu ajutorul motivelor barocului puritan specific Transilvaniei. Acoperișul are o formă bulbară, ca în cazul Bisericii Romano-Catolice Sfântul Ioan Botezătorul din Centru.
La propunerea episcopului de Hajdúdorog, István Miklósy, împăratul Franz Joseph a înființat în data de 6 septembrie 1915 Vicariatul Ținutului Secuiesc cu sediul în Târgu Mureș. Cele 35 parohii cedate de Arhiepiscopia de Făgăraș au fost conduse de vicarul Gyula Hubán.Arhiepiscopia de Hajdúdorog, Enciclopedia Catolică Maghiară (accesat în data de 09.11.2020) Prin decretul Apostolica sedes din 9 aprilie 1934Decretul Apostolica sedes din 9 aprilie 1934, în: Acta Apostolicae Sedis (AAS), vol. XXVI (1934), pp. 436-439. Congregația pentru Bisericile Orientale a readus sub jurisdicția Arhiepiscopiei de Făgăraș și Alba Iulia cele 35 de parohii unite din Ținutul Secuiesc, care fuseseră subordonate Eparhiei de Hajdúdorog.În ordinea enumerării: Arcuș, Boroșneu Mare, Imper, Ciucsângiorgiu, Lăzărești, Ghelința, Ilieni, Lemnia, Lisnău, Poian, Turia, Aldea, Bodogaia, Bezidul Nou, Sărățeni, Aita Seacă, Eliseni, Odorheiu Secuiesc, Jacu, Joseni, Sândominic, Frumoasa, Ghimeș-Făget, Gheorgheni, Voșlăbeni, Sântandrei, Bolintineni, Boteni, Crăciunești, Ivănești, Târgu Mureș, Șardu Nirajului, Troița, Lăureni și Tirimioara.
Biserica Buna Vestire („Catedrala Mică”) din Piața Trandafirilor a fost edificată de comunitatea greco-catolică în perioada interbelică, după planul Catedralei Sf. Petru din Roma.
În anul 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, cele două biserici greco-catolice din Târgu Mureș au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române, care a refuzat restituirea lor până în prezent.Zi de Zi: Catedrala Mică rămâne la Biserica Ortodoxă (08.09.2012)
În prezent comunitatea greco-catolică din oraș deține în totalitate patru biserici.Cele patru biserici greco-catolice: I. Piața Bulgarilor, II. Cartierul Tudor Vladimirescu, III. Cartierul Unirii, IV. Piața Bernády György
Comunitatea iudaică
Documentele istorice atestă faptul că primele familii de religie evreiască au fost mutate în anul 1689 în vecinătatea orașului, în localitățile Nazna și Sâncraiu de Mureș, de principele Transilvaniei, Mihály Apafi I. Pătrunderea lor în număr mai mare în Târgu Mureș a fost posibilă numai la începutul secolului al XIX-lea, deoarece până atunci conducerea orașului a fost intolerantă cu ei. În 1850 a fost înființată prima comunitate evreiască din oraș, care în 1857 a cumpărat o casă în strada Școlii (azi Aurel Filimon, atunci Tyúkszer), unde au fost ținute rugăciunile.MZSH: A hitközség története (07.07.2012)
După zece ani, la 14 decembrie 1868 ministrul dualist maghiar pentru educație și religie József Eötvös a convocat Adunarea Universală Israelită (în ), unde reprezentanții n-au putut ajunge la un consens în privința înființării noii structuri confesionale. Astfel comunitatea a pierdut unitatea și în mod oficial, iar cele două ideologii principale, neologismul și ortodoxismul au devenit dominante. În Târgu Mureș majoritatea evreilor au acceptat noua ideologie, care punea un accent deosebit pe integrarea în societatea majoritară, dar într-o formă mai conservatoare decât la Budapesta și Cluj.În orașele mari din Ungaria au fost implementate reformele neologismelor: folosirea orgii, slujbele ținute în limba maghiară, voința de integrare etc. Ei au alcătuit enoriașii Sinagogii Status Quo Ante din strada Școlii. Minoritatea absolută a decis lângă radicalismul promulgat de ortodocșii conduși de Jakab Singler. Construirea sinagogii din strada Knöpfer Vilmos (azi str. Brăilei) a început în perioada interbelică, dar clădirea nu a mai apucat să fie terminată niciodată .MZSH: Ortodox zsinagóga (07.07.2012)
Dintre efectele noilor idei din secolul al XIX-lea se numără omogenizarea etnică. Majoritatea covârșitoare a evreilor din Ungaria, ca și cei în Târgu Mureș, au susținut apartanența lor la națiunea maghiară.Federația Comunităților Evreiești din România: De ce evreii din Ungaria nu vor să fie o minoritate? (10.09.2012)În contextul acesta a apărut neologismul. Apărarea sentimentului a fost a ajutată și de faptul că guvernul dualist maghiar, printre primele sale hotărâri, a promulgat legea recunoașterii drepturilor egale pentru evrei.Legea: 1895:XLII tc. "Az izraelita vallásról"
Comunitatea reformată thumb|right|240px|Biserica reformată din Cetate Transilvania a devenit fruntașa noilor gândiri, unde protestantismul nu numai că a fost acceptat, ci a și fost îmbrățișat de către nobilimea maghiară. Acest fapt a atras după sine trecerea la protestantism a supușilor nobililor. După ce locuitorii orașului Târgu Mureș au trecut la protestantism, Biserica din Cetate a fost reamenajată în 1557. De-a lungul istoriei între pereții bisericii au fost ținute în totalitate 37 de adunări naționale, unde au fost prezenți personalități cum ar fi Ludovic I al Ungariei, Ioan de Hunedoara sau Ioan Sigismund Zápolya. În 6 ianuarie 1571 hotărârile despre libertatea de religie din Turda au fost reconfirmate aici.Siteul Consiliului Județean Mureș: Martor al unor evenimente politice deosebite, cum a fost Dieta din 1571, care, într-o epocă zguduită de războaie religioase, a proclamat libertatea confesională, sau înscăunarea principelui transilvan, Francisc Rákóczi II., orașul nu va fi ocolit nici de valurile evenimentelor politice euro-pene. (09.09.2012)
În 1557 a început activitatea școala protestanților, Schola Particula, prima școală de acest fel de pe cuprinsul României.Dimitrie Poptămaș - Philobiblon mureșean, pag. 10. În 1718 școala a fost reorganizată și redenumită „Colegiul Reformat”, printre disciplinele studiate numărându-se teologia și filosofia, iar din 1797 se studiază și dreptul, filologia și științele naturii. Cu ajutorul guvernatorului Sámuel Teleki biblioteca a fost îmbogățită substanțial, iar cu ajutorul profesorilor, cum au fost Farkas și János Bolyai, a capătat o anvengură europeană.
Biserica Mică a fost construită între anii 1815-1830 pe terenul unde se afla o casă socială, așa-numita ispotály, cu o capelă. Institutul social era finanțat de Biserica Reformată, iar bolnavii și săracii aveau reguli foarte stricte, calviniste.
În prezent reformații dețin în Târgu Mureș zece biserici, prin Liceul Teologic Reformat grădiniță cu program prelungit, școală primară și gimnazială, liceu și program postliceal, Căminul și Centrul Studențesc „Gecse Dániel”, cimitir, un patrimoniu construit bogat în monumente istorice și programe sociale prin Fundația „Diakónia”.
Comunitatea romano-catolică thumb|right|240px|Slujbă în biserica Sf. Ioan Botezătorul Ștefan I al Ungariei în anul 996 a devenit conducătorul statului maghiar, Ungaria, primind coroana de la Papa Silvestru al II-lea în anul 1000 în orașul Esztergom. Ca rege catolic a înființat biserica ungară, și a asigurat trecerea populației la creștinismul vestic (catolicism). A întemeiat zece episcopii, iar Transilvania era controlată pe plan religios de la Alba Iulia.