Limba iakută, cunoscută și ca saha (în iakută, саха тыла/saha tîla) este o limbă care aparține grupului de limbi turcice, din familia limbilor altaice. Are în jur de 363.000 de vorbitori, majoritatea în Republica Saha din Rusia, comunități mai mici existând și în regiunile Amur, Magadan și Sahalin, respectiv în districtele autonome Taimiria și Evenkia.
Clasificare Limba iakută face parte din familia limbilor turcice de nord. Această familie este un subgrup al limbilor turcice care aparține familiei de limbi altaice. Ca și finlandeza, maghiara și turca, iakuta utilizează armonia vocalică, este o limbă aglutinantă și nu are gen gramatical. Este o limbă SOV (subiect-obiect-verb).
Repartiție geografică Iakuta este vorbită mai ales în Republica Iakuția. Este folosită de iakuți în regiunea Habarovsk și în câteva alte locuri din Federația Rusă, din Turcia și în alte părți ale lumii. Servește de lingua franca sau de limbă vehiculară cu alte etnii minoritare ale Republicii Iakuția.
Sistemul de scriere Limba iakută folosește în scris alfabetul chirilic: alfabetul modern iakut, stabilit în 1939 de Uniunea Sovietică, constă în caracterele folosite de limba rusă cu cinci caractere adiționale: Ҕҕ, Ҥҥ, Өө, Һһ, Үү.
А а Б б В в Г г Ҕ ҕ Д д Дь дь Е е Ё ё Ж ж З з И и Й й К к Л л М м Н н Ҥ ҥ Нь нь О о Ө ө П п Р р С с Һ һ Т т У у Ү ү Ф ф Х х Ц ц Ч ч Ш ш Щ щ Ъ ъ Ы ы Ь ь Э э Ю ю Я я
Declarația Universală a Drepturilor Omului În limba iakută Articolul 1. Дьон барыта бэйэ суолтатыгар уонна быраабыгар тэҥ буолан төрүүллэр. Кинилэр бары өркөн өйдөөх, суобастаах буолан төрүүллэр, уонна бэйэ бэйэлэригэр тылга кииринигэс быһыылара доҕордоһуу тыыннаах буолуохтаах.
În limba română Articolul 1. Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.
Gramatică Morfologie Substantivul
Pluralul se formează cu ajutorul sufixului -LAr: таба (taba) „ren” – табалар (tabalar) „reni”, кус (kus) „rață” – кустар (kustar) „rațe”, орон (oron) „pat” – ороннор (oronnor) „paturi”.Stachowski și Menz 1998, p. 421.
Numeralul
Numeralele cardinale de bază sunt prezentate în tabelul de mai jos. Pentru comparație, sunt date și numeralele corespunzătoare din limba turcă.
turcăiakutăiakută (transcriere)românăbirбиирbiirunuikiиккиikkidoiüçүсüstreidörtтүөртtüörtpatrubeșбиэсbiescincialtıалтаaltașaseyediсэттэsetteșaptesekizаҕысağısoptdokuzтоҕусtoğusnouăonуонuonzeceyirmiсүүрбэsüürbedouăzeciotuzотутotuttreizeciyüzсүүсsüüso sutăbinтыһыынчаtıhıınçao mie
Numeralele de la 11 la 19 se formează din уон (uon) „zece” și un numeral de la 1 la 9: уон биир (uon biir) „unsprezece”, уон икки (uon ikki) „doisprezece” ș.a.m.d. Multiplii lui 10 de la 40 la 90 se formează dintr-un numeral de la 4 la 9 și уон (uon), de exemplu түөрт уон (tüört uon) „patruzeci”, сэттэ уон (sette uon) „șaptezeci”.Stachowski și Menz 1998, p. 423.
Numeralele ordinale se formează cu ajutorul sufixului -(I)s: иккис (ikkis) „al doilea”, бэһис (behis) „al cincelea”, алтыс (altıs) „al șaselea”, ахсыс (axsıs) „al optulea”.Stachowski și Menz 1998, p. 424.
Note
Bibliografie Kaluzynski, Stanislav, Mongolische Elemente in der jakutischen Sprache, Varșovia, 1962. Krueger, John R., Yakut Manual, Bloomington, 1962. Maj, Emile & Leberre-Semenov, Marine, Parlons sakha; langue et culture iakoutes, L'Harmattan, Novembre 2010. Stachowski, Marek și Menz, Astrid, Yakut, Johanson, Lars și Csató, Éva Á. (coord.), The Turkic Languages, Routledge, 1998. Tvrdikova, Michaela, Contes de Sibérie, Prague, 1980.
Vezi și lingvistică listă de limbi familii de limbi limbi altaice limbi turcice limbi turcice siberiene Iakuția
Legături externe Sahatîla.ru Dicționar rus-iakut și iakut-rus Dicționar iakut-englez Sakha Open World - Radio în limba iakută
Categorie:Limbi turcice Categorie:Limbi altaice Categorie:Limbi turcice siberiene Categorie:Saha Categorie:Limbi aglutinante Categorie:Limbi vorbite în Rusia