Costin Petrescu () a fost un pictor, profesor universitar, președinte al Sindicatului Artelor Frumoase și publicist român.

Perioada de studii După ce a urmat gimnaziul la „Brătianu”, în Pitești, Costin Petrescu s-a transferat la o școală din București, în urma unor neînțelegeri pe care le-a avut cu tatăl său.Obiectiv argeșean: Costin Petrescu

Costin Petrescu a avut legătură cu pictura încă din copilărie, deoarece atât tatăl său, cât și bunicul, au fost pictori meșteșugari.Costin Petrescu 1872 - 1954

Și-a început studiile superioare în domeniul picturii în anul 1892 la București, unde a frecventat, timp de aproape 3 ani, cursurile Școlii de Belle Arte, sub îndrumarea directă a pictorului George Demetrescu Mirea. A urmat și cursurile Școlii de arhitectură unde l-a avut mentor pe arhitectul George Sterian. A continuat studiile la Viena, München și Paris unde, beneficiind de o bursă, a studiat la Academia Julian, sub îndrumarea lui Jean-Paul Laurens.

Activitatea de creație A practicat diverse genuri, astfel că opera sa a suferit multiple influențe, de la simbolismul romantic al scenelor orientale la maniera postimpresionistă de interpretare a temelor istorice și portretelor. A expus la Tinerimea artistică și Salonul Oficial.

În ultima perioadă de creație Petrescu adoptase o manieră liberă de interpretare, folosind culori vii și un desen schematizat.

În 1921 a fost trimis în SUA pentru a studia metodele de gravură a bancnotelor.300 de Pictori Romani, Mircea Deac si Tudor Octavian, Fundatia Jean Louis Calderon, 2007

În anii dintre cele două războaie mondiale, Costin Petrescu a pictat o serie de portrete ale unor personalități culturale, precum Gheorghe Lazăr, Vasile Lascăr și Dem I. Dobrescu. În decursul anilor a pictat circa 400 de portrete.

Între 1925 și 1926 a ținut cursuri generale asupra frescei la Academia de Belle Arte din Lyon. Ca urmare a activității sale meritorii, fost distins cu titlul de „profesor de onoare” al Academiei de Belle Arte din Lyon.

Cu toate că în vremea sa pictura murală monumentală se făcea în ulei, atunci când i s-a comandat o măreață lucrare monumentală pentru Ateneul Român, a ales să o realizeze în frescă, revitalizând astfel o veche tehnică. A lucrat aproximativ cinci ani la această pictură „al fresco”, iar la inaugurare, în 1939, aceasta era cea mai mare operă de artă efectuată până atunci în România. Lată de 3 metri și lungă de 70 de metri, Marea frescă se întinde deasupra lojilor, de jur împrejurul tamburului cupolei, cu excepția locului unde se află scena.Costin Petrescu și marea frescă din Ateneul Român Este alcătuită din 25 de scene reprezentative din istoria României: Împăratul Traian intră în Dacia Legionarii romani colonizează Dacia Formarea poporului daco-roman Straja romană Invazia barbarilor Începuturile poporului român Statornicirea Descălecarea Statul militar Statul administrativ — împărțirea dregătoriilor Cruciada românească Ștefan cel Mare Epoca de pace și credință Mihai Viteazul Începuturile culturii românești Horia, Cloșca și Crișan 1821 — Revolta lui Tudor Vladimirescu Anul 1848 în Transilvania Anul 1848 în Principate Al.I. Cuza - Împroprietărirea țăranilor Anul 1859 — Unirea Principatelor Carol I — Războiul de Independență Războiul întregirii naționale 1916-1918 Ferdinand I Întregitorul - România Mare Carol al II-lea - Epoca de consolidare

Ultima dintre aceste scene a fost modificată după abdicarea regelui Carol al II-lea, chipul fostului monarh fiind înlăturat. În primii ani ai regimului comunist din România, fresca de la Ateneu, pictată de Costin Petrescu, a fost acoperită cu catifea roșie, cu scopul de a ascunde rolul monarhiei în istoria RomânieiTrăim pentru a salva sau pentru a distruge? , și a stat ascunsă privirilor aproape două decenii, din 1948 până în 1966.

Alte picturi murale de mari dimensiuni a realizat la Biserica din Miroși, Biserica Domnească din Curtea de Argeș, Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din RoznovBiserica Sfântul Nicolae din Roznov, icoane ale bisericii Sfântul Spiridon din Craiova, bisericile Sfântul Silvestru, Mihai Vodă și “Sfântul Dumitru – Colentina” din București și biserica „Sfântul Nicolae” din Șcheii Brașovului, unele scene din Palatul Patriarhal precum și interiorul Catedralei Încoronării din Alba IuliaProf. Univ. Dr. Mihail Diaconescu – Lainici – Capodoperă a artei românești și europene, Editura „Evanghelismos”, București, 2011

În interiorul Bisericii „Sfântul Nicolae” din Șchei, pe peretele de nord, Costin Petrescu a pictat în anul 1946 o frescă reprezentându-i pe Regele Mihai I și pe mama sa, Elena. În vremea comunismului, deoarece aceste picturi deranjau autoritățile au dispus acoperirea lor cu var. În 1999, doi pictori de la Sibiu au îndepărtat varul și au restaurat fresca. Tot în Biserică, înaintea altarului, unul din cele două scaune pentru ierarhi este închinat Regelui. Pe peretele de lângă scaun, Costin Petrescu i-a pictat pe bunicii lui Mihai I al României – Regele Ferdinand și Regina Maria, călare pe doi cai albi. Pentru a salva această pictură de ideologia comunistă antiregalistă, cineva a avut inspirația să picteze o barbă pe chipul reginei și li s-a spus autorităților că aceia sunt doi sfinți militari. Și această pictură a fost restaurată prin îndepărtarea bărbii.Regina MARIA, cu BARBĂ. Cum au fost ascunse de comuniști portretele FAMILIEI REGALE

Costin Petrescu a conceput și mantiile regale pe care Regele Ferdinand si Regina Maria le-au purtat la 15 octombrie 1922, cu ocazia încoronării de la Alba Iulia. Mantiile au fost inspirate din costumele de gală ale domnitorilor români din Evul Mediu și au fost realizate în ateliere vieneze. În prezent, sunt expuse la Castelul Peleș din Sinaia.. Tot cu ocazia incoronarii a conceput si Sceptrul Regelui Ferdinand si Coroana Reginei Maria.

A pictat și lucrări murale în clădiri publice, precum sala de consiliu de la Palatul Universul din București și o frescă în sala de festivități a fostului Colegiu Academic al Universității din Cluj, prin care se evocă marile personalități culturale ale românilor din Transilvania.

Costin Petrescu a realizat și mozaicurile exterioare de la Ateneul Român din București.

A decedat în București, la 15 octombrie 1954, și este înmormântat în cimitirul Bellu, figura 96, locul 38.

Scrieri L’art de la fresque (Arta frescei), Editura Lefranc, Paris, 1931 (Cartea a fost scrisă de Costin Petrescu la rugămintea lui Paul Leo, membru al Institutului Franței, care a și prefațat-o. Autorul declara că aceasta „Conține o condensare a tot ce s-a scris până acum despre această artă decorativă, care a făcut farmecul decorației catedralelor medievale, un tratat practic al picturii pe zid sau pe piatră”).Costin Petrescu și marea frescă din Ateneul Român

Casa natală Casa din Strada Egalității, din Pitești, în care s-a născut și a trăit pictorul, a purtat multă vreme o plăcuță din marmură pe care scria: În această casă s-a născut pictorul Costin Petrescu, 1872-1954, autorul lucrării „Marea Frescă a Neamului” de la Ateneul Român. Astăzi, plăcuța a dispărut. Deoarece casa nu a fost declarată monument istoric, Mari­an Anghelescu, noul proprietar, a obținut toate avizele pentru a demola parțial fațada și a supraetaja partea din spate a casei. În final, omul de afaceri Mari­an Anghelescu, care deține firma Deck Birotica Group, ce funcționează în clădirea înaltă ce s-a ridicat lipită de casa natală, a demolat întreaga casă, fără aprobarea primăriei, care intenționa să o transforme în casă memorială, și a făcut în locul ei o parcare pentru firma sa.Primăria nu a autorizat demolarea casei lui Costin Petrescu

Ordine si Decorat

Casa memorială În București, Bd. Dacia nr. 29, se află un imobil edificat de Costin Petrescu după propriul său proiect, cu două funcțiuni complementare: cea de locuință și de amplu atelier de creație și întâlniri colegiale. În prezent este casă memorială.

Distincții

În 1921, Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor, a înaintat tabele cu funcționari ai săi, propuși spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an. La poziția 109 era înscris Costin Petrescu, profesor la Școala de Arte București, cu propunerea „mare ofițer al Stelei”.Katiușa Pârvan: Opera medalistică a sculptorul Mihail Kara - mărturie a pregătirii serbărilor încoronării

De-a lungul carierei sale artistice si didactice, Costin Petrescu a fost recunoscut oficial atat in Romania, cat si in strainatate fiind distins cu numeroase ordine si medalii de stat:

Ordinul "Coroana Romaniei" in grad de Cavaler - conferit de regele Carol I la data de 28 iulie 1904; ( decretul nr. 2375 ); Ordinul "Rasplata Muncii pentru Biserica", Clasa I - conferita de regele Ferdinand I la data de 11 iulie 1915 ( Decretele 1776 si 732 ); Ordinul "Steaua Romaniei" in grad de Comandor - conferit de regele Ferdinand I la data de 16 noiembrie 1922 ( Decretul nr. 4808 )

Ordinul „Meritul Cultural”, în gradul de Cavaler clasa I, pentru arta plastică - conferit de regele Carol al II- lea la data de 22 septembrie 1931 ( Decretul nr. 3214 ); Ordinul "Meritul Cultural", in grad de Ofiter - conferit de regele Mihai I la data de 1 februarie 1943 ( Decretul nr.248 ); Ordinul Muncii clasa a III-a ( 21 august 1954) „pentru merite deosebite pe tărîmul construcției de stat, economice, sociale și culturale, cu ocazia celei de a zecea aniversări a eliberării patriei noastre”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 368 din 21 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor tovarăși, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 42, 30 august 1954, p. 388.; Ordinul National al Legiunii de Onoare ( Légion d'honneur ) in grad de Cavaler conferit de Republica Franceza la data de 13 decembrie 1927 ( Decretul nr. 36573 ); Ordinul Palmelor Academice ( Les Palmes Academiques ) in grad de Ofiter conferit de Republica Franceza la data de 30 aprilie 1923 ( inregistrat cu nr. 130-162-1923 )

Note

Bibliografie Simion Săveanu, Aventuri prin tunelul timpului, Editura Sport-Turism, 1977. Mircea Deac, 250 de pictori români. 1890 – 1945, Ed. Medro, București, 2003. Petre Oprea, Expozanți la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică 1924-1944, București, 2004. Mircea Deac și Tudor Octavian, 300 de pictori români, Fundația Jean Louis Calderon, 2007.

Categorie:Pictori români Categorie:Nașteri în 1872 Categorie:Decese în 1954 Categorie:Piteșteni Categorie:Tinerimea artistică Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu