La 10 noiembrie 1926 legionarul Nicolae Totu a asasinat elevul de liceu evreu David Falik împușcându-l la ieșirea din tribunalul din Cernăuți.

Context istoric Primul Război Mondial a pus capăt perioadei de stabilitate a stăpânirii habsburgice în Bucovina. Odată cu intrarea armatei române în capitala provinciei, Cernăuți, la 11 noiembrie 1918, autoritățile române s-au confruntat cu o realitate etnică diversă, similară celei din celelalte teritorii anexate Regatului României după război. Numărul mare al minorităților, diferențele culturale și necunoașterea limbii române au generat sentimente de alienare în rândul populației majoritare românești. În acest context, manifestările de ostilitate, suprapuse peste antisemitismul tradițional, i-au afectat în mod disproporționat pe evrei.

În perioada stăpânirii austriece, evreii din Bucovina ocupau peste un sfert din funcțiile publice ale provinciei, majoritatea fiind concentrați în Cernăuți, centrul politic și economic al regiunii.

În cadrul legislației de românizare, autoritățile au impus utilizarea exclusivă a limbii române în administrarea instituțiilor publice. Funcționarii superiori au fost obligați să susțină examene de competență lingvistică pentru a-și păstra posturile. Ca urmare, majoritatea funcționarilor evrei, a căror limbă de lucru era germana, au fost concediați.

Tulburări antisemite Primele acte de violență împotriva evreilor au fost înregistrate în noiembrie 1918, inițial în sudul Bucovinei, fiind comise de țărani români. Din a doua jumătate a anilor 1920, la aceste acțiuni s-au alăturat și țărani ucraineni, iar violențele s-au extins în centrul și nordul provinciei.

Revoltele studențești din Cernăuți Cernăuțiul a devenit principalul focar al tensiunilor antisemite din România interbelică. Studenții români s-au alăturat partidelor și organizațiilor antisemite în promovarea românizării universităților. Nemulțumirea acestora era alimentată de faptul că procesul de românizare nu a eliminat complet profesorii și elevii evrei din sistemul educațional.

Factorii economici și performanțele academice superioare ale studenților evrei au contribuit la amplificarea resentimentelor. Revoltele studențești s-au intensificat în anii 1924 și 1926, atingând apogeul la sfârșitul anului 1927. Violențele au depășit perimetrul universitar, fiind atacate magazine evreiești și persoane de origine evreiască din oraș. În unele cazuri Universitatea din Cernăuți a fost închisă temporar.

Afacerea examenelor La examenele de bacalaureat ale Liceului nr. 1 din Cernăuți, 40 dintre cei 69 de candidați evrei au fost respinși intenționat, în timp ce aproape toți candidații români, mai puțin 4, au promovat. Din totalul de 184 de candidați, doar 60 au fost declarați admiși, toți respinșii fiind neromâni, majoritatea evrei. Printre ei se afla și David Falik.

Respingerea sistematică a elevilor evrei a generat proteste la porțile liceului, la care au participat atât evrei (elevi și părinți), cât și alți candidați respinși. Potrivit relatărilor din presa vremii (cum ar fi Czernowitzer Morgenblatt), în timpul protestelor, profesorul de istorie Diaconescu a fost agresat de manifestanți, în frunte cu Falik, fiind evacuat din zonă cu ajutorul unui agent de poliție evreu pe nume Rotenberg și al unui birjar evreu.

Procesul lui David Falik În urma incidentelor, 24 de evrei, printre care și studentul David Falik, au fost inculpați pentru agresarea unui funcționar public. Procesul a avut loc la o lună după evenimente. Printre avocații apărării s-au numărat Constantin Rădulescu și Traian Popovici, viitor primar al Cernăuțiului, ce avea să fie distins cu titlul de Drept între popoare pentru salvarea a 20.000 de evrei.

Avocații români i-au apărat pe inculpați cu mult curaj. Birjarul evreu care l-a salvat pe profesorul atacat a declarat că nu i-a recunoscut pe agresori. Ca reacție, procurorul Paul Aliescu a cerut mutarea procesului la Câmpulung Moldovenesc, invocând faptul că martorii sunt supuși presiunilor din partea comunității evreiești. Unii susțin că transferul procesului la Câmpulung nu a fost întâmplător, deoarece orașul era cunoscut la acea vreme pentru atmosfera sa antisemită, impusă de grupări teroriste paramilitare legionare.

Asasinarea lui David Falik La 10 noiembrie 1926, în timpul desfășurării procesului, David Falik a fost împușcat în fața tribunalului din Cernăuți de studentul legionar Nicolae Totu, originar din Iași (membru al Frățiilor de Cruce încă de dinainte de fondarea Mișcării Legionare). Acesta a tras două focuri de pistol, de la mică distanță, asupra lui David Falik, care s-a prăbușit pe loc, într-o baltă de sânge. Nicolae Totu și-a planificat fapta cu grijă și a avut grijă, în timpul comiterii ei, să nu-l rănească pe judecătorul Wachtel, aflat în apropierea victimei. Falik a mai avut puterea să îi ceară ajutor judecătorului, spunând: „Domnule judecător, nu mă lăsați să mor, vreau să trăiesc”. Totu nu a încercat deloc să fugă și s-a lăudat cu fapta sa. După două zile, David Falik a murit din cauza rănilor.

Crima a provocat un șoc profund în rândul populației din Cernăuți. La funeraliile lui David Falik au participat peste 30.000 de persoane, inclusiv neevrei. Prontre cei care au vorbit la înmormântare au fost deputatul Mayer Ebner, dar și rabinul Abraham Jakob Mark. Falik a fost considerat de comunitatea evreiască drept un martir, iar pe piatra sa funerară a fost inscripționat cuvântul „Sfânt”.

Reacții politice

Cazul a fost adus în fața Parlamentului României de către lideri ai comunității evreiești din Cernăuți, inclusiv de dr. Mayer Ebner și senatorul Karl Klüger. Ebner a cerut să se afle ce măsuri intenționează să ia ministrul justiției al României, Stelian Popescu, pentru a preveni alte crime și cum intenționează Ministerul Justiției să-l pedepsească pe criminal. Dezbaterile parlamentare au fost marcate de intervenții antisemite, în special din partea lui Alexandru C. Cuza, sar și a ministrului te interne, Octavian Goga, care a blocat și amânat desfășurarea anchetei. Goga chiar a lăudat crima, susținând că este un "act de eroism și de apărare a demnității românești".

Guvernul populist condus de Alexandru Averescu, cu sprijinul ministrului de interne Octavian Goga, a amânat și limitat investigarea cazului. Procesul studenților evrei inculpați a fost transferat la tribunalul din Suceava, care a decis să nu continue judecarea cauzei.

Procesul lui Nicolae Totu Procesul lui Nicolae Totu s-a desfășurat la Câmpulung Moldovenesc la 15 februarie 1927. 3000 de avocați din toată România s-au oferit să-l apere. Printre cei care au depus mărturie în favoarea lui Totu se află și A. C. Cuza. Deși fapta nu a fost contestată (fiind recunoscută se Totu), iar crima a avut numeroși martori, Totu a fost achitat prin votul juriului (10 la 2). Achitarea sa s-a produs în urale, el fiind scos din sală pe umerii susținătorilor săi, înfășurat în tricolorul românesc. În timpul procesului, studenții legionari organizau violențe antievreiești, aruncând pasageri evrei din trenuri. În consecință, multe familii evreiești din Câmpulung Moldovenesc au părăsit orașul. După pronunțarea achitării, ministrul de interne Octavian Goga l-a descris pe Totu drept "erou național".

Achitarea sa a provocat indignare în rândul comunității evreiești și al cercurilor democratice, în timp ce în mediile extremiste Totu a fost considerat un erou al Mișcării Legionare.

Totu a devenit ulterior avocat și a fost unul din cei 7 legionari care au luptat, sub comanda lui Ion Moța, în războiul civil spaniol. În 1937 a fost ales deputat din partea Partidului Totul pentru Țară. A fost ucis la ordinele regelui Carol al II-lea în noaptea dintre 21-22 Septembrie 1939, în urma asasinării lui Armand Călinescu.

Ecouri internaționale Evenimentele legate de Afacerea Falik au generat reacții internaționale. În martie 1927 au avut loc manifestații de solidaritate ale evreilor din Bulgaria cu evreimea din România. În ianuarie 1928, la Salonic, evrei din comunitatea locală au atacat suporteri români veniți la un meci de fotbal, ca protest față de violențele antisemite, asasinat și achitarea autorului crimei.

Legături externe The Silent Holocaust: Romania and Its Jews

Categorie:Antisemitism în România Categorie:1926 în România Categorie:Garda de Fier Categorie:Istoria Cernăuțiului