Poienari (Corbeni), Argeș

Poienari este un sat în comuna Corbeni din județul Argeș, Muntenia, România.

Situată într-o zonă de munte, la poalele Munților Ghițu și Albina, comuna Corbeni cuprinde opt sateBoștinaru, Ion.„Sate argeșene de sub munte. Oameni, adevăr și legendă”, Editura Arefeana, București, 2012, p.47.: Berindești, Bucșenești, Corbeni (reședința), Oeștii Pământeni, Oeștii Ungureni, Poienari, Rotunda și Turburea.

În anul 2011, satul PoienariBoștinaru, Ion.„Sate argeșene de sub munte. Oameni, adevăr și legendă”, Editura Arefeana, București, 2012. avea o populație de 509 locuitori, reprezentând 10,2%Ciulbea, Gheorghe și Boștinaru, Ion.„Corbeni, monografie social-economică“, ed. a II-a, Editura Arefeana, București, 2013 (Prefață: academician Răzvan Theodorescu; Cuvânt înainte: academician Vasile Tonoiu), p.63. din populația comunei Corbeni.

Din totalul de 245 de gospodăriiBoștinaru, Ion.„Sate argeșene de sub munte. Oameni, adevăr și legendă”, Editura Arefeana, București, 2012, p.47. (în 2011) ale satului Poienari, 40 de locuințeCiulbea, Gheorghe și Boștinaru, Ion.„Corbeni, monografie social-economică“, ed. a II-a, Editura Arefeana, București, 2013 (Prefață: academician Răzvan Theodorescu; Cuvânt înainte: academician Vasile Tonoiu), p.145. fac parte din ceea ce, odinioară, se numea satul model AntoneștiCiulbea, Gheorghe și Boștinaru, Ion.„Corbeni, monografie social-economică“, ed. a II-a, Editura Arefeana, București, 2013 (Prefață: academician Răzvan Theodorescu; Cuvânt înainte: academician Vasile Tonoiu), p.145.. Antonești este numit de săteni și „Satul NouCiulbea, Gheorghe și Boștinaru, Ion.„Corbeni, monografie social-economică“, ed. a II-a, Editura Arefeana, București, 2013 (Prefață: academician Răzvan Theodorescu; Cuvânt înainte: academician Vasile Tonoiu), p.145.”, deoarece a fost construit relativ recent, în timpul celui de-al Doilea Război MondialBoștinaru, Ion.„Sate argeșene de sub munte. Oameni, adevăr și legendă”, Editura Arefeana, București, 2012, p.38., în urma inundațiilor catastrofale din 10-12 iulie 1941.

Antonești sau Satul Nou cuprinde 40 de case, toate cu etaj, construite în stil neoromânesc de arhitectul Richard BordenacheCiulbea, Gheorghe și Boștinaru, Ion.„Corbeni, monografie social-economică“, ed. a II-a, Editura Arefeana, București, 2013 (Prefață: academician Răzvan Theodorescu; Cuvânt înainte: academician Vasile Tonoiu), p.145., împodobite cu motive florale sau zoomorfe, pictate sau în basorelief, realizate de pictorița Merica RâmniceanuCiulbea, Gheorghe și Boștinaru, Ion.„Corbeni, monografie social-economică“, ed. a II-a, Editura Arefeana, București, 2013 (Prefață: academician Răzvan Theodorescu; Cuvânt înainte: academician Vasile Tonoiu), p.145.: Casa cu păun, Casa cu cerb, Casa cu cloșcă, Casa cu cocoș, Casa cu floarea-soarelui.

Dintre cei care au participat la construirea satului Antonești, foarte puțini mai sunt în viață, iar casele au fost cumpărate de foștii chiriași - medici, profesori sau funcționari.

Descoperind istoria acestui loc, mulți proprietari ai acestor case doresc să întreprindă demersuri pentru transformarea zonei într-o rezervație de arhitectură rurală românească.

În mijlocul satului se află clădirile care au găzduit instituțiile publice: primărie, bancă, farmacie, grădiniță, cămin cultural, han turistic, restaurantCiulbea, Gheorghe și Boștinaru, Ion.„Corbeni, monografie social-economică“, ed. a II-a, Editura Arefeana, București, 2013 (Prefață: academician Răzvan Theodorescu; Cuvânt înainte: academician Vasile Tonoiu), p.147..

La intrarea în zona administrativă a satului, se află un turn, sub a cărui boltă, mareșalul Ion Antonescu a ținut cuvântarea cu ocazia inaugurării acestui sat. Acest loc este numit și astăzi de localnici „Arcul de Triumf”.

Antonești este unit cu satul Corbeni printr-o șosea în serpentină, ce trece pe sub turnul cu boltă al Palatului său Administrativ.Ciulbea, Gheorghe și Boștinaru, Ion.„Corbeni, monografie social-economică“, ed. a II-a, Editura Arefeana, București, 2013 (Prefață: academician Răzvan Theodorescu; Cuvânt înainte: academician Vasile Tonoiu), p.147.

Antonești, satul-model

Inundațiile din 10-12 iulie 1941 În ziua de 10 iulie 1941, o ploaie torențială puternică a cuprins Țara Loviștei și partea de nord a județului ArgeșPintilie, Dan. „Construirea satului model „Antonești” din comuna Corbeni, județul Argeș. 1941-1944”, în „Argessis. Studii și comunicări”, seria Istorie, VIII, Pitești, 1999, p. 255. . A plouat încontinuu timp de trei zile, ceea ce a dus la revărsarea râurilor Topolog, Argeș și Vâlsan și la formarea de torenți. Având viteză și forță, torenții au luat la vale lemnele și buștenii exploatării CAPS, care în aval de comuna Arefu, au format un baraj natural.

Barajul a stăvilit, pentru un timp, apele râului Argeș, formând un mare lac de acumulare, care la 48 de ore de la formarea sa, s-a revărsat, devastând, în plină zi - la ora 1400, cea mai mare parte a comunei Căpățâneni, așezată la nivelul albiei Argeșului. În această comună, toate gospodăriile au fost distruse, cu excepția a 32 de case, iar în aval au fost distruse toate podurile din comunele Corbeni, Oești, Albeștii de Mușcel, dar și mai jos unde podul C.F.R. de la Bănănăi, din apropierea Piteștiului, a fost grav avariat.

O telefonistă din Căpățâneni, sesizând pericolul, a alarmat, de îndată, comunele din aval. Fără acest anunț, dezastrul ar fi fost mult mai mare pentru localitățile situate în josul râului Argeș. Astfel, s-a putut evita pierderea de vieți omenești, țăranii refugiindu-se pe dealurile din împrejurimi, luând cu ei și vitele de muncă.

Pagube materiale însemnate s-au produs și pe văile râurilor Topolog și Vâlsan, unde podurile au fost distruse, iar șoselele au fost avariate, devenind impracticabile.

Distrugerile provocate de inundații În județul Argeș, 25 de persoane și-au pierdut viața, 586 de animale au murit înecate în apele învolburate și au fost distruse 9556 ha de semănăturiOrjanu, Nicolae; Spânu, Alin. „Probleme de ordine publică în Argeș și Mușcel (1940-1942)”, în „Argessis. Studii și comunicări”, XI, Pitești, 2002, p.401.. La o primă evaluare, pagubele produse de revărsarea apelor se ridicau la circa 510 milioane de leiPintilie, Dan. „Construirea satului model „Antonești” din comuna Corbeni, județul Argeș. 1941-1944”, în „Argessis. Studii și comunicări”, seria Istorie, VIII, Pitești, 1999, p. 256..

Viitura a pricinuit pagube mari și în agricultură. În județul Argeș au fost inundate 10462 ha de teren arabil, dintre care 1208 ha cultivate cu grâu (care au fost distruse), 642 ha cultivate cu orz (distruse), 5794 ha cultivate cu porumb (distruse), 1122 ha de fânețe(distruse) și 1667 ha cu alte semănături (distruse). Valoarea semănăturilor distruse se ridica la suma totală de 83085705 leiArhivele Naționale ale Statului. Direcția Județeană Argeș. Prefectura Argeș. Dosar Nr. 253/1941, f.1..

În afara acestora au mai fost distruse sau avariate grav: 691 de gospodării, 275 de imobile, valoarea totală a gospodăriilor distruse fiind de 85948405 lei. În timpul inundațiilor, s-au înecat 25 de persoane, dintre care 12 în plasa Argeș, deci în partea de nord a județului Argeș de azi.

Au pierit înecate: 85 de vite mari, 700 de vite mici, 6594 de păsări de curte, 37 de poduri naționale, 122 de poduri județene, 153 de poduri comunale, 465 km de șosele naționale distruse sau avariate grav, 101 km de șosele județene, 44 km de șosele comunale, toate în valoare de 42725500 leiArhivele Naționale ale Statului. Direcția Județeană Argeș. Prefectura Argeș. Dosar Nr. 253/1941, f.1..

Măsurile luate de autorități Directorul Cabinetului Militar, colonelul Radu Ștefan Gallin l-a înștiințat, imediat, despre situația din teren, pe Mihai Antonescu, vicepreședintele Consiliului de Miniștri. Acesta l-a delegat printr-o decizie ce a fost publicată, pe 5 august 1941, în Monitorul Oficial al României, pe Constantin C. Popescu „delegat al Președinției pentru refacerea regiunilor inundate din județul Argeș”Pintilie, Dan. „Construirea satului model „Antonești” din comuna Corbeni, județul Argeș. 1941-1944”, în „Argessis. Studii și comunicări”, seria Istorie, VIII, Pitești, 1999, p. 256..

După două săptămâni, rezultatul constatărilor a fost: distrugeri materiale serioase; calea ferată forestieră CAPS, distrusă pe o porțiune de 22 km, de la Oești la Cumpăna; multe poduri desființate sau grav avariate; șoseaua județeană Corbeni- Oești- Curtea de Argeș, distrusă pe o porțiune însemnată; liniile telefonice, deteriorate grav pe întregul traseu.

Numai pe valea Argeșului, pagubele s-au ridicat la peste 120 de milioane de leiPintilie, Dan. „Construirea satului model „Antonești” din comuna Corbeni, județul Argeș. 1941-1944”, în „Argessis. Studii și comunicări”, seria Istorie, VIII, Pitești, 1999, p. 256..

Pe valea râului Vâlsan, apele au distrus toate podurile pe traseul Brădet-Pitești.

Luarea deciziei de construire a unui sat model Conducătorul statului român, mareșalul Ion Antonescu a ordonat primului-ministru, Mihai Antonescu, în vara anului 1941, să se construiască în apropierea celei mai afectate localități din zonă (Corbeni), un sat-model „care să dea direcția dezvoltării rurale în România” și care să ofere adăpost pentru 40 de familii sinistrate.

Din dispoziția Președinției Consiliului de Minștri, a fost trimisă la fața locului o comisie, pentru a evalua pagubele și a face un plan de acțiune. Din această comisie făceau parte, printre alții, ing. C. Fedorovici, șeful Centrului de exploatare CAPS, prof. Gheorghe Focșa, inspector la Fundația Regele Mihai, reputatul arhitect Richard Bordenache, membru în Consiliul Tehnic SuperiorDănăilă, Ștefan- „Date privind satul model Antonești, comuna Corbeni“, Revista de istorie „Restituiri“, anul V, serie nouă, nr.1-2/2007, Pitești, p.46.. Aceștia au analizat in situ dezastrul provocat de inundații- distrugerea căii ferate CAPS pe o porțiune de 22 de km, distrugerea liniilor telefonice de pe întreg traseul afectat de puhoaie, avarierea șoselei județene Corbeni-Curtea de Argeș pe porțiuni însemnate. În urma analizei din teren, aceștia au stabilit un plan de măsuri pentru atenuarea pagubelor, cauzate de inundațiiConstantinescu, Grigore. „Antonești, Corbeni, Argeș. sat românesc model”, Pitești, 2016, p.4..

Din comisia trimisă la fața locului făcea parte și viitorul director al Muzeului Satului din București, cunoscutul profesor și etnolog Gheorghe FocșaConstantinescu, Grigore. „Antonești, Corbeni, Argeș. sat românesc model”, Pitești, 2016, p.5.. Prezența lui în comisie, motivează, într-un fel, alegerea acestei soluții inedite- realizarea unui sat-model, care să se bucure de toate facilitățile vieții moderne.

Mareșalul Ion Antonescu a fost de acord cu ideea construirii satului model și a dat ordin pentru edificarea acestuiaDănăilă, Ștefan- „Date privind satul model Antonești, comuna Corbeni“, Revista de istorie „Restituiri“, anul V, serie nouă, nr.1-2/2007, Pitești, p.46.. Totodată, Ion Antonescu a aprobat fondurile necesare construirii satului Antonești, solicitând participarea MInisterului de Interne, cu un fond de 2500000 de leiDănăilă, Ștefan- „Date privind satul model Antonești, comuna Corbeni“, Revista de istorie „Restituiri“, anul V, serie nouă, nr.1-2/2007, Pitești, p.46., logistica urmând să fie asigurată de Ministerul Apărării, chemat să participe cu: 15 vagoane cu ciment, 3 vagoane cu fier, 1 vagon cuie, 1000 de cazmale, sape și cuțitoaie, 2 betoniere și mai multe roabe și forje de companieDănăilă, Ștefan- „Date privind satul model Antonești, comuna Corbeni“, Revista de istorie „Restituiri“, anul V, serie nouă, nr.1-2/2007, Pitești, p.46.Arhivele Naționale ale Statului. Direcția Județeană Argeș. Prefectura Argeș. Dosar Nr. 129/1943, fila 3, 6 și 9. .