Cleja (în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cleja (reședința), Somușca și Valea Mică.
Istorie La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița de Jos a județului Bacău și era formată din satele Cleja, Somușca și Valea Rea, având în total 2529 de locuitori, din care 2379 maghiari, 91 evrei, 51 români și 8 armeni. În comună funcționau o biserică ortodoxă și una catolică, ambele în satul Cleja, iar principalii proprietari de pământ erau N. Drăgoianu și C. Mihail. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, având în compunere satele Alexandrina, Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de locuitori.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind rebotezat în 1964 Valea Mică. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Alexandrina a fost desființat și inclus în satul Cleja.
Geografie Comuna se află în zona centrală a județului, pe terasele și pe colinele de pe malul drept al Siretului, în bazinul râului Cleja, afluentul celui dintâi. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Bacăul de Focșani, precum și (prin vestul comunei) de șoseaua județeană DJ119, care o leagă spre nord de Faraoani, Valea Seacă, Sărata și Bacău (unde se termină în DN11), și spre sud de Răcăciuni, Gura Văii și Onești (unde se termină în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Bacău–Focșani, pe care nu este deservită direct de nicio stație, cea mai apropiată fiind Faraoani.
Terenul comunei Cleja este situat în marea unitate geomorfologică a dealurilor subcarpatice. Relieful comunei variază între altitudini de 150 m în lunca Siretului și 450 m spre partea de vest a teritoriului, unde terenul este din ce în ce mai fărâmițat, fiind acoperit în cea mai mare parte cu păduri. Din punct de vedere geomorfologic, terenul este puternic fărâmițat, presărat cu dealuri alungite și văi adânci. Văile sunt înguste și adăpostesc firul albiei unor pâraie cu caracter sezonier. Teritoriul comunei este situat în zona seismică de gradul 8.
Clima Clima este temperat-continentală, cu nuanțe determinate de integrarea comunei Cleja într-un sector de provincie climatică cu influență de ariditate, într-o regiune climatică de dealuri și podișuri joase, într-un domeniu topoclimatic de pădure și pajiști deluroase și într-un climat principal topoclimatic de vale (luncă) și câmpii aluviale. Durata medie anuală de strălucire a soarelui este de aproximativ 2000 de ore. Temperatura pozitivă extremă absolută de 38,8 °C a fost înregistrată pe data de 17 august 1952. Cea mai scăzută temperatură, de -32,5 °C, s-a înregistrat la data de 20 februarie 1954.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cleja se ridică la 5.320 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.761 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,47%), cu o minoritate de maghiari (6,2%), iar pentru 6,75% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt romano-catolici (87,56%), cu o minoritate de ortodocși (2,59%), iar pentru 7,54% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație Comuna Cleja este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Monumente istorice Două obiective din comuna Cleja sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat în punctul „Lanul Curții”, aflat la est de satul Cleja, între acesta și șoseaua națională, sit unde s-au găsit urmele unei așezări din Epoca Bronzului. Celălalt monument este școala din satul Cleja, ridicată în 1912 și fiind clasificată ca monument de arhitectură.
Personalități născute aici Andrei Gherguț (1916 – 2000), preot romano-catolic, fost deținut politic; s-a aflat pentru scurt timp la conducerea Diecezei de Iași; András Duma-István (n. 1955), poet, publicist, activist, fondatorul unor case memoriale; Benoni Ambăruș (n. 1974), preot romano-catolic.
Vezi și
Ceangăi Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești
Note
Cleja