‘’‘Mănăstirea Izvoru Mureșului’’’, cu hramul ‘’‘Adormirea Maicii Domnului’’’, este un așezământ monahal ortodox din satul Izvoru Mureșului, comuna Voșlăbeni, județul Harghita, România. Mănăstirea este situată la poalele Hășmașului Mare, în apropierea izvoarelor râurilor Mureș și Olt, într-o zonă montană a Carpaților Orientali.
Așezământul monahal este unul relativ recent, piatra de temelie fiind pusă la ‘’‘7 august 1996’’’ de către Ioan Selejan, pe atunci episcop al Episcopiei Covasnei și Harghitei, considerat ctitorul și arhitectul complexului monahal. Mănăstirea a fost sfințită la ‘’‘15 august 2000’’’ de către Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.
Istoric
Ideea construirii unei mănăstiri la Izvoru Mureșului exista în comunitatea locală încă din perioada interbelică. În ‘’‘1936’’’, localnicii au cumpărat un teren de aproximativ ‘’‘4 hectare’’’ cu intenția de a ridica un așezământ monahal. Proiectul nu a fost însă realizat atunci, pe fondul situației istorice și politice dificile din Transilvania.
Dorința de a avea un centru monahal ortodox în această zonă a fost reluată după înființarea Episcopiei Covasnei și Harghitei. În anul 1996 a fost începută construcția actualului ansamblu monahal, sub coordonarea episcopului Ioan Selejan, care a fost atât ctitor, cât și arhitect al sfântului lăcaș. Piatra de temelie a fost pusă la 7 august 1996.
Construcția complexului s-a desfășurat în anii următori, iar momentul principal al începuturilor sale a fost sfințirea din 15 august 2000, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Slujba de sfințire a fost oficiată de Patriarhul Teoctist, înconjurat de ierarhi și preoți.
În anul 2026, Episcopia Covasnei și Harghitei a marcat împlinirea a 30 de ani de la punerea pietrei de temelie a mănăstirii.
Arhitectură
Ansamblul mănăstiresc se remarcă printr-o arhitectură inspirată din tradiția brâncovenească și din arhitectura muntenească a epocii lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. Biserica principală are plan în formă de cruce și este decorată în stil neobizantin.
Incinta mănăstirii este înconjurată de un zid masiv de piatră cu o lungime de aproximativ ‘’‘1.200 de metri’’’. La intrarea în complex se află clopotnița, prevăzută cu o fațadă de piatră și cu o icoană în mozaic a Maicii Domnului. Accesul se face printr-o poartă masivă din lemn de stejar, bogat ornamentată.
Clopotnița este decorată cu pictură în frescă. Programul iconografic include scene referitoare la dragostea față de aproapele, milostenie și primirea străinilor.
Biserica mănăstirii
Biserica principală poartă hramul ‘’‘Adormirea Maicii Domnului’’’ și este construită în spiritul arhitecturii muntenești tradiționale, cu influențe brâncovenești. Pictura interioară este realizată în tehnica frescei, în stil neobizantin, după principiile tradiției picturii bizantine. Pictura bisericii este atribuită pictorului Liviu Dumbravă din Gura Humorului.
Catapeteasma este sculptată în lemn de păr sălbatic, iar icoanele sunt realizate de maicile mănăstirii în atelierele proprii. În biserică se află și o raclă care adăpostește o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae.
Clădirile și spațiile mănăstirii
Complexul monahal cuprinde, pe lângă biserica principală, corpuri de chilii, un paraclis, casa duhovnicului, spații pentru pelerini și clădiri gospodărești.
Corpul de chilii al maicilor se remarcă prin dimensiunile sale și prin arcadele inspirate din stilul brâncovenesc. În interior se află un ‘’‘paraclis de iarnă’’’ cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul. Holurile corpului de chilii sunt decorate cu pictură în frescă, având programe iconografice tematice dedicate istoriei și spiritualității românești, sfinților români și sinaxarului anual. Pictura a fost realizată de o echipă condusă de pictorul Marcel Codrescu din București.
Casa duhovnicului are, la rândul său, spații pictate cu scene religioase și reprezentări legate de ospitalitatea față de pelerini. Potrivit Episcopiei Covasnei și Harghitei, suprafața totală a picturilor în frescă din clădirile mănăstirii depășește ‘’‘2.000 m²’’’.
În afara incintei principale se află două case destinate găzduirii a aproximativ ‘’‘120 de pelerini’’’, precum și bucătăria, trapeza de vară și anexele gospodărești.
Viața monahală
Mănăstirea este o mănăstire de maici cu viață de obște. Potrivit informațiilor publicate de Episcopia Covasnei și Harghitei, obștea era formată din aproximativ ‘’‘25 de maici’’’, aflate sub îndrumarea maicii starețe Miriam Oprea și a părinților slujitori ieromonahul Emanuel Manța și ieromonahul Calinic Dăscălescu.
Activitatea comunității monahale include rugăciunea și slujbele religioase, precum și activități desfășurate în atelierele mănăstirii. Maicile lucrează în ateliere de pictură, croitorie, sculptură și tâmplărie.
Așezare și peisaj
Mănăstirea se află în satul Izvoru Mureșului, la poalele masivului Hășmașul Mare, într-o zonă montană situată între izvoarele Mureșului și Oltului. Așezarea geografică reprezintă unul dintre elementele distinctive ale mănăstirii, aceasta fiind amplasată într-un peisaj montan al Carpaților Orientali.
Complexul este amplasat în apropierea drumului național, ceea ce îl face ușor accesibil pentru pelerini și vizitatori. Surse turistice indică amplasarea pe DN12, între Miercurea Ciuc și Gheorgheni.
Izvoru Mureșului se află într-o zonă cunoscută pentru apropierea izvoarelor celor două râuri importante ale României, Mureșul și Oltul. Această particularitate geografică a contribuit și la simbolismul asociat așezământului monahal.
Rol spiritual și cultural
Deși este o mănăstire întemeiată la sfârșitul secolului al XX-lea, Mănăstirea Izvoru Mureșului a devenit un important centru religios pentru comunitățile ortodoxe din zona Harghitei și a Covasnei. Sursele bisericești o prezintă drept un loc de rugăciune, pelerinaj și activitate culturală.
Mănăstirea are și o importantă componentă artistică, reprezentată de arhitectura inspirată din tradiția brâncovenească, pictura murală în frescă și activitatea atelierelor monahale.
Hram
Hramul principal al mănăstirii este ‘’‘Adormirea Maicii Domnului’’’, sărbătorită în fiecare an la ‘’‘15 august’’’. Această dată are o semnificație deosebită pentru mănăstire, deoarece tot la 15 august 2000 a avut loc sfințirea așezământului de către Patriarhul Teoctist.
Galerie de imagini
Vezi și
Izvoru Mureșului Voșlăbeni Hășmașul Mare Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei Adormirea Maicii Domnului
Note
Bibliografie
Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, „Mănăstirea Izvoru Mureșului”, pagina oficială a eparhiei, accesată în august 2026. Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, „Treizeci de ani de la punerea pietrei de temelie a Mănăstirii «Adormirea Maicii Domnului» din Izvoru Mureșului”, 2026. Dumbravă, Liviu, materiale și informații despre pictura bisericii, menționate în sursele bisericești și turistice dedicate mănăstirii. Basilica.ro, „Mănăstirea Izvoru Mureșului – Catedrala Carpaților. Frumusețea României prin ochii tinerei actrițe taiwaneze Tsao Hsuan”, 2017. Doxologia, „(Foto) Mănăstirea Izvoru Mureșului”, articol și galerie foto. „Fotografii din România”, „Mănăstirea Izvorul Mureșului”, 2021. Biserici.org, „Izvoru Mureșului – Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului”. Wikimedia Commons, categoria „Izvoru Mureșului, Harghita” și fișierele fotografice disponibile sub licențe libere.
Legături externe
Mănăstirea Izvoru Mureșului – Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei Izvoru Mureșului – Wikimedia Commons Mănăstirea Izvoru Mureșului – Doxologia
Categorie:Mănăstiri din județul Harghita Categorie:Izvoru Mureșului
Note
Legături externe www.manastireaizvorumuresului.ro - Site web oficial Mănăstirea Izvorul Mureșului, ManastiriOrtodoxe.ro Manastirea Adormirea Maicii Domnului - o candela aprinsa in inima Transilvaniei, 13 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro Izvorul Mureșului, mănăstirea din inima României, 8 iunie 2010, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina Izvorul credinței, în inima Ardealului, 15 august 2010, Luminita Ciobanu, Carmen Anghel-dobre, Jurnalul Național Scene de primavara la Manastirea Izvorul Muresului - Spiritualitate, Sanziana Pop, Formula AS - anul 2007, numărul 770
Izvoru Mureșului