Patrimoniul mondial UNESCO din Republica Moldova include un singur monument și două obiecte sunt în lista de examinare. Republica Moldova a ratificat Convenția UNESCO privind protecția patrimoniului mondial cultural în 2002.
Listă Nr. Denumirea Localizarea Suprafața Înregistrat Criterii Coordonate Imagine Note 1187 Arcul geodezic Struve Rudi, raionul Soroca 2005 ii, iii, vi 100px Punctele arcului sunt amplasate în mai multe țări: Norvegia, Suedia, Finlanda, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus și Ucraina
Obiective din lista de examinare Lista de mai jos conține monumente sau locuri care se află în examinare și încă nu sunt înregistrate ca patrimoniu mondial.
Nr. Denumirea Localizarea Suprafața Înregistrarea candidaturii Criterii Coordonate Imagine Note 5647 Cernoziomurile din stepa Bălțului raionul Rîșcani, municipiul Bălți 2011 v, ix, x N47 46 15 E27 52 07 100px 5238 Complexul istoric-arheologic Orheiul Vechi Trebujeni, raionul Orhei 2007 v, vii N47 18 20 E28 58 30 100px Nu a fost aprobat din cauză că partea moldovenească nu a respectat un șir de cerințe privind întreținerea și restaurarea monumentului.
Vezi și Patrimoniul mondial UNESCO din România
Legături externe Monumente din RM în Lista UNESCO, site-ul oficial al Ministerului Educației, Culturii și Dezvoltării al Republicii Moldova. Accesat 17 august 2021. Solurile de cernoziom din Republica Moldova - în patrimoniul UNESCO . 17 decembrie 2013.
Colindatul în ceată bărbătească, inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO. 3 decembrie 2013. România și Republica Moldova întră în patrimoniul UNESCO cu un obicei străvechi: colindatul de ceată bărbătească. 5 decembrie 2013.
Bibliografie Băieșu, Nicolae. Colindatul în ceată bărbătească – candidat Unesco. In: Revista de Știință, Inovare, Cultură și Artă „Akademos”, 2011, nr. 4(23), pp. 156-160. ISSN 1857-0461. Buzilă, Varvara. Conferința națională „Convențiile UNESCO În domeniul protejării și valorificării patrimoniului cultural în corelație cu legislația națională a Republicii Moldova”. In: Buletin Științific. Revista de Etnografie, Științele Naturii și Muzeologie (Serie Nouă) . 2009, nr. 11(24), pp. 344-345. ISSN 1857-0054. Tiron, Ștefan. Punct Geodezic Struve din R. Moldova în Patrimoniul UNESCO. In: Fizica și Tehnologiile Moderne. 2016, nr. 3-4 (55-56), pp. 82-84. ISSN 1810-6498. Ionică, Pîrvu. Patrimoniul UNESCO – himeră, panaceu sau formă de normalitate? In: PLURAL. History, Culture, Society. 2018, nr. 2, pp. 185-195. ISSN 2345-1462. Musteață, S. Patrimoniul cultural al Republicii Moldova. Considerații generale. In: ANGVSTIA nr. 17-18, Arheologie, 2014, 273-278
Categorie:Patrimoniul mondial din Republica Moldova