Hudești este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Alba, Baranca, Bașeu, Hudești (reședința), Mlenăuți și Vatra.

Din punct de vedere fizico-geografic, localitatea este în nord-estul țării, în nordul Moldovei, fiind străbătută de drumul național nr. 29 A. Raportat la reședința județului, municipiul Botoșani, comuna se află la o distanță de 62 km spre nord, având ca orașe apropiate Darabani la 12 km nord-est și Dorohoi la 24 km sud-vest.

Comuna Hudesti se învecinează cu Ucraina (raul Prut) la nord-vest și orașul Darabani (satul Bajura) la nord-est, comuna Concești la est, comuna Havarna la sud est, comuna George Enescu la sud și comuna Suharău la sud și sud vest.

Repere geografice

Istorie

Istoria comunei Hudești, Botoșani se înscrie pe traseul pe care l-au avut majoritatea localităților rurale din nordul Moldovei, care au apărut ca urmare a împărțirii pământurilor făcute de domnitorii feudali către marii latifundiari. Din cercetările pe care le-au făcut istoricii, ca Ion Bogdan în lucrarea sa Despre cnejii români publicată în anul 1903, a rezultat că „... este incontestabil că mare parte din satele moldovenești au fost înființate de cneji, juzi sau hatmani care căpătau dreptul de a aduna oameni de prin țară și din țări străine ca să înființeze sate noi”. Pământurile comunei Hudești au purtat secole de-a rândul denumirea de Hudeștii-Mari și au făcut parte din moșia cu același nume. Aceasta a fost timp de peste o sută de ani proprietatea familiei Movileștilor, cea care a dat în perioada de sfârșit a secolului al XVI-lea și cea de început a secolului al XVII-lea șapte domnitori ai Moldovei. Cu timpul, moșia a fost tranzacționată deseori și a devenit proprietatea principală a familiei Boldur-Lățescu, apoi a lui Ion Franc și a fraților Gheorghe, Ion și Ilie Ciolac.

Istoria comunei a avut un punct de apogeu în anul 1907, când Hudeștiul a fost localitatea de unde a pornit Răscoala din 1907 în județul Dorohoi. Mărturiile evenimentelor de atunci au rămas în documentele emise de autoritățile statului român, din care transpar elementele de propagandă socialistă care au avut un impact hotărâtor de influență asupra unei populații rurale al cărei nivel de cultură social - economică, dar și politică, era precar. Factorii de influență locală au fost învățătorul Ion Alexandrescu, preotul satului, dar și o serie de persoane știitoare de carte, așa cum a fost Ion Gălbău din satul Alba.

Din cauză că moșia Hudeștilor-Mari a făcut parte din proprietățile marilor boieri, populația hudeșteană trebuia să răspundă pozitiv la chemarea moșierilor pentru sprijinirea domnitorului în războaiele pe care acesta le purta. Boierii recrutau bărbați apți pentru armată din rândul propriilor localnici. Monograful comunei, Gheorghe Apătăchioae, a avut credința fermă că nu a existat vreun război la care hudeștenii să nu fi participat, asta ținând cont de condițiile relațiilor feudale dintre stăpânii pământurilor și supușii care-l munceau. În opinia acestuia, situația nu s-a schimbat nici în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, perioadă de plin avânt al modernizării Principatelor Unite și Regatului Românei.

Populația comunei, prin bărbații ei, a participat la Războiul de Independență al României din 1877 - 1878, la Al Doilea Război Balcanic din 1913, la Primul Război Mondial și la Al Doilea Război Mondial. 378 de militari hudeșteni au decedat pe câmpurile de luptă ale acestor războaie. Numele acestora a rămas pe toate monumentele dedicate eroilor de război care au fost ridicate în satul Hudești.

Ocupația de bază a sătenilor din această comuna a fost agricultura însă, din cauza neajunsurilor pe care întreaga populație le-a avut ca urmare a înrobirii ei de către moșieri, dar și a speculanților care le-au dijmuit veniturile, apogeul lor fiind în 1946 - 1947, în ziua de azi, prea puțini săteni mai vor să audă de meseria de agricultor. Agricultura ca ramură de bază a hudeștenilor a evoluat de-a lungul vremurilor. Cu sute de ani în urmă, țăranii nu aveau pământ și viața lor era una deosebit de grea. S-au dat reforme agrare, în principal trei importante, cea din 1864, apoi 1921 și 1945. Moșiile boierești s-au tot micșorat până au dispărut. Interesul țărănimii pentru cultivarea suprafețelor agricole s-a stins complet pe timpul regimului comunist, timp în care copiii sătenilor au plecat la școli și au urmat meserii în industria comunistă. În anul 2010, mai exista în funcțiune pe teritoriul comunal o singură fermă, cea a lui Costache Nazare.

Școala upright|thumb|160px|Hudești - Școala Costăchească Școlile comunei Hudești au luat ființă în majoritatea lor la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului următor, excepție făcând Școala Costăchească care s-a înființat în anul 1841. Acest lucru s-a realizat prin acțiunea de mecenat al lui Iordache Gheorghe Costache Boldur-Lățescu, principalul proprietar al moșiei Hudeștii-Mari. Acesta a urmat exemplul lui Anastasie Bașotă, cel care a înființat la Pomârla Institutul „Anastasie Bașotă”. Înființată la 1841, funcționarea acestei instituții de învățământ s-a derulat efectiv începând din anul 1861 într-un local care a aparținut moșierului. Începutul Școlii Constăcheasca, similar cu al celorlalte școli de pe teritoriul administrat astăzi de comuna Hudești, s-a făcut în spații necorespunzătoare, închiriate prin casele localnicilor.

Sănătatea

Ocrotirea sănătății în comuna Hudești a început la mijlocul secolului al XX-lea, atunci când regimul comunist a luat măsuri pentru asigurarea asistenței medicale îndeosebi în mediul rural, acolo unde din multiple cauze social-economice sănătatea oamenilor a avut mult de suferit de-a lungul timpului. Din acest motiv mortalitatea era mare, cu precădere în rândul copiilor și speranța de viață era de până la 40 de ani.

Etnografie

În conformitate cu numeroasele descoperiri arhelogice care s-au făcut în zona administrată de comuna Hudești, s-a constatat existența unei populații care a trăit de milenii pe aceste locuri. Informațiile sunt de cele mai multe ori lapidare sau lipsesc cu desăvârșire pentru unele perioade de timp, așa cum sunt epoca bronzului și epoca fierului. Din epoca feudală s-au identificat unele date despre locurile și satele din Hudești, însă ele nu sunt suficiente și nici nu se poate stabili care este gradul lor de obiectivitate. Baza de dezvoltare economico-socială a constituit-o agricultura și într-o anumită măsură creșterea animalelor.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Hudești se ridică la 5.647 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.067 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,07%), iar pentru 5,56% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,72%), cu o minoritate de penticostali (5,9%), iar pentru 5,68% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație

Localitatea a primit indicatorul de sat european pentru investiții în lucrări de aducțiune și distribuție a apei. Operațiunea s-a bucurat de sprijinul întregii comunități care a construit șanțuri pentru conducta de aducțiune achiziționată tot din fonduri locale.

Comuna Hudești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Personalități născute aici

Gheorghe Antochi ( n. 21 noiembrie 1942, Vatra ), politician PSD; Gheorghe Costache Lățescu ( n. 1775 (?), Hudești – după 1842, ? ), proprietarul moșiei Hudeștii-Mari, spătar cu caftan; Iordache (Gheorghe) Costache Boldur-LățescuC. Ciocoiu pe digitool.bibmet.ro: Note la monografia bisericilor parohiale și filiale din județul Dorohoiu cu personalul. Clericul aflat la punera în aplicare a nouei legi clericale din 1893-94 : Cu note istorice în localități, pag. 137 - accesat 6 aprilie 2025 ( n. 1798, Hudești – d. 1857, ? ), proprietarul moșiei Hudeștii-Mari, hatman al Moldovei; Gheorghe Cronț ( n. 1903, Vatra - d. 31 august 1976, București ), profesor universitar, istoric, doctor docent în drept; Nicolae Guragata ( n. 6 octombrie 1914, Vatra - d. ? ), preot, profesor, dirijor de cor; Florin Hudeșteanu ( n. 20 februarie 1926, Alba - d. ? ), solist (bas) la Opera Română; Ion I, Istrati ( n. 19 ianuarie 1921, Alba - d. 25 ianuarie 1977. Iași ), prozator, poet și publicist; Costache Jacotă ( n. 8 mai 1926, Vatra ), monograf, etnograf și folclorist;biblioteca-digitala.ro: Revista Țara de Sus 3/4/2010, pag. 25 - articol de Gellu Dorian, accesat 6 martie 2025 Doina Melinte ( n. 27 decembrie 1956, Mlenăuți ), atletă; Maria Macoviciuc ( n. 1 august 1959, Baranca ), canotoare; Camelia Macoviciuc ( n. 1 martie 1968, Baranca ), canotoare; Gheorghe Maftei (n. 13 aprilie 1935, Hudești - d. 1 noiembrie 2021, Iași ), artist plastic;uapriasi.ro: In Memoriam Gheorghe Maqftei - accesat 23 iunie 2025Gheorghe Maftei 13.04.1935 – 01.11.2021 - accesat 23 iunie 2025 Florin Niculiu ( n. 1928, Hudești - d. 1997, București ), pictor peisagist;radioromaniacultural.ro: De la realitate, la viziune - accesat 30 mai 2025artindex.ro: Niculiu Florin - accesat 30 mai 2025agerpres.ro: O PERSONALITATE PE ZI: Artistul plastic Florin Niculiu - accesat 30 mai 2025biblioteca-digitala.ro: Între tradiționalism și avangardă - accesat 30 mai 2025 Emil I. Luca ( n. 6 octombrie 1915, Lupeni / Hudești - d. 11 iulie 2007, Iași )repository.utm.md: Au trecut 100 de ani de la nasterea marelui profesor EMIL LUCA - inginerul ieșean cu Diploma nr. 1 - Adrian Puișor, Complexul Muzeal Național „Moldova”, Iași, accesat 30 mai 2025, profesor universitar, doctor docent și inginer; Constantin Pintilie ( n. 31 august 1933, Lupeni / Hudești - d. 1 august 2011, ? )agro-bucuresti.ro: Constantin PINTILIE - accesat 30 mai 2025 profesor de agrotehnică; Vasile Turcu ( n. 11 august 1954, Hudești – d. 9 martie 2017, București ), om de afaceri.

Monumente istorice

Vestigii arheologice

Resursele subsolului - zăcământul de nisip cuarțos

Galerie cu imagini

Referințe

Bibliografie

Alexandru Păunescu, Paul Șadurschi, Vasile Chirica: Repertoriul arheologic al județului Botoșani, vol. I, București, 1976, pe biblioteca-digitala.ro Octavian Liviu Șovan: Repertoriul Arheologic al Județului Botoșani, pe www.cimec.ro, ediția a II-a, Botoșani 2016, ISBN 978-973-15463-4 Severul Cartografic pentru Patrimoniul Arheologic Național al României Ștefania-Otilia Chițac, Dumitru Harabulă, Dimitrie-Ovidiu Boldur: De la „Hudeștii Mari”, la „Hudeștii Mici” și cei din contemporaneitate - Câteva repere etno-geografice, pe biblioteca-digitala.ro, carpica-XXXVIII, publicat de Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău, 2009, accesat 11 decembrie 2024 Ștefania-Otilia Chițac, Dumitru Harabulă, Dimitrie-Ovidiu Boldur: Curtea boierească a familiei Frank - O fortificație a sfârșitului de secol XIX, publicat de Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” Bacău, 2012, accesat 15 decembrie 2024 digital-library.ulbsibiu.ro: (DRH) Documenta Romaniae Historica - A. Moldova, vol. I (1384-1448) (rezumat), doc. 48 pag. 69-72, doc. 139 pag. 193-194, doc. 163 pag. 227-229, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1975 biblioteca-digitala.ro; (DRH) Documenta Romaniae Historica - A. Moldova], vol. XXIII, doc. 78, p. 99-103, Editura Academiei Române, București, 1996 digitool.bibmet.ro: Documenta Romaniae Historica. Seria A : Moldova. Volumul 28 : 1645 - 1646 - accesat 6 aprilie 2025 digitool.bibmet.ro: Note la monografia bisericilor parohiale și filiale din județul Dorohoiu cu personalul. Clericul aflat la punera în aplicare a nouei legi clericale din 1893-94 : Cu note istorice în localități - accesat 6 aprilie 2025 Constantin Burac; Așezările Țării Moldovei din epoca lui Ștefan cel Mare (1457-1504), București, 2004