Mândra este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Brașov, Transilvania, România.
În cadrul planului de dezvoltare durabilă a județului Brașov,Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov comuna Mândra face parte din Microregiunea Dumbrava Narciselor, alături de comunele Comăna, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Șercaia, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune.
Date geografice Satul Mândra este situat în Țara Făgărașului, pe șoseaua națională DN1 (E68), la circa 5 kilometri depărtare de Făgăraș, spre est. Are vecini satul Șercaia (spre est), Toderița (spre sud), Râușor (spre sud-vest), Șona (spre nord), iar municipiul Făgăraș, spre vest. Calea ferată 200 trece pe la marginea nordică a localității Mândra. La stația de cale ferată Mândra opresc trenurile de persoane.
Atracții turistice În partea de nord a localității, în lunca Oltului, se află Rezervația Naturală Zona Umedă Mândra. Muzeul de Pânze și Povești
Demografie 1733 - 38 familii - cca 190 persoane 1976 - 4.200 persoane 2002 - 2.933 persoane
Istorie Mândra este atestată documentar din anul 1400, printr-un act de danie din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Printre vechii boierii munteni din Mândra se numără: Micu, Stoica, Cocan, Taflan, Comșa.Ioan cavaler de Pușcariu, Date istorice privitoare la familiile nobile române, vol. I, Sibiu, 1892, p. 155-157
În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unei conscripțiuniRecensământ: Conscripțiunea Românilor din Transilvania de la anul 1733 în Ardeal, în localitatea Mândra (cu denumirea ortografiată: Mendra) au fost recenzate 38 de familii, cu alte cuvinte, la Mândra trăiau vreo 190 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm că au fost recenzați doi preoți având prenumele Rád (Radu). Cei doi preoți erau neuniți (ortodocși). În localitate funcționa o biserică ortodoxă, iar de pe fâneața parohiei se strângea, anual, un car de fân.Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), p. 409Denumirea satului Mendra, precum și prenumele celor doi preoți ortodocși, Rád, erau redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii erau destinate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri.Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), p. 303
250px|thumb|right|Biserica Sfânta Treime, din Mândra
250px|thumb|right|Biserica Sfânta Treime, din Mândra
250px|thumb|right|Interiorul biserici
250px|thumb|right|Nava spre ieșire
Personalități Ilie Beleuță (1878-1972), preot ortodox român, deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Horia Sima (1906-1993), profesor de liceu și politician român, comandant al Mișcării Legionare. Mariana Târcă (n. 1962), fostă jucătoare de handbal și antrenoare română.
Note
Bibliografie Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș, Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat. Ioan Pușcariu, Date istorice privitoare la familiile nobile române, Tiparul Tipografiei Archidiecesane Sibiu, 1892
Vezi și Biserica Sfânta Treime din Mândra
Legături externe Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, Anuarul „Socec” al României Mari, 1924-1926.
Mândra, Mândra Mândra, Mândra