Anexarea Crimeii de către Federația Rusă

Anexarea Crimeii de către Federația Rusă se referă la un proces politico-militar, care a avut loc în 2014, prin care Peninsula Crimeea, la acel timp parte a Ucrainei, a intrat sub controlul Rusiei și a fost integrată cu forța ca doi subiecți federali - Republica Crimeea și orașul federal Sevastopol.

Situația politică în Ucraina Până în anul 2013, în Ucraina s-a format un vector pentru apropierea de UE. După negocieri îndelungate, conducerea Ucrainei nu a fost împotriva semnării acordului de asociere cu UE în noiembrie 2013, însă conducerea superioară a Rusiei s-a opus categoric, așa cum au afirmat în repetate rânduri.

Ulterior, președintele Ucrainei Viktor Ianukovici și prim-ministrul Ucrainei Nikolai Azarov au refuzat să semneze acordul de asociere cu UE, се a dus la proteste în masă ale populației din Ucraina. Aceste acțiuni în Ucraina au fost denumite „Euromaidan”. În curând, cererile de asociere cu UE s-au transformat în cereri pentru demisia actualului conducător al țării și declanșarea alegerilor anticipate. După anunțul lor, pe 21 februarie Viktor Ianukovici a fugit din Ucraina, iar susținătorii Euromaidanului au preluat controlul asupra Parlamentului, guvernului și administrației prezidențiale.

Anexarea Peninsulei Crimeea Pregătirea anexării În 2013, conducerea militară rusă, sub pretextul asigurării securității Jocurilor Olimpice de iarnă de la Soci, pe teritoriul Caucazului de Nord, în districtul militar sudic al Federației Ruse, a fost creat un grup separat de trupe cu un număr de 12.000 de militari, care a început să se antreneze pentru a bloca spațiul maritim și aerian. Această grupare de trupe a fost consolidată suplimentar de unități din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Federal de Securitate, Ministerul Situațiilor de Urgență și alte structuri de forță ale Federației Ruse, cu un număr de 61.000 de persoane.

În Ucraina, pe teritoriul Crimeii, s-a remarcat intensificarea antrenamentelor militare al Flotei rusești in Mării Negre, trupelor de coastă, si pușcașilor marini, care se antrenau in întărirea protecției obiectelor și capturarea lor. În aceeași perioadă, nu au existat semnale care aratau că Rusia se pregatește pentru acțiuni agresive împotriva Ucrainei și a ocupării ulterioare a Crimeii.

În ianuarie 2014, toate structurele Flotei rusești din Marea Neagră au fost consolidate. Sub pretextul necesității de a asigura securitatea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci și a situației instabile din Ucraina, în perioada 20-28 februarie, s-a petrecut mișcarea secretă cu navele flotei rusesti in Marea Neagră, a unităților speciale din Rusia în Crimeea.

Despre pregatirea din timp a anexării Crimeii dovedește si faptul că prin ordinul Ministerului al Apărării Rus din 21 ianuarie 2014 a fost emisă Medalia «Pentru întoarcerea Crimeii».

Începutul anexării

În Ucraina, începutul ocupației se consideră perioada 20-22 februarie 2014, când Rusia a început acțiuni agresive deschise. La 23 februarie 2014, sistemul de control al districtului militar sudic al forțelor armate Ruse a fost pus în alertă deplină, gruparea militară din Crimeea și Rusia a început o operațiune la scară largă pentru ocuparea Peninsulei Crimeea. In aceeași zi s-au încheiat Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci.

Președintele rus Vladimir Putin în 2015 într-un interviu pentru filmul «Crimeea. Drumul spre casă» a spus că, pe 23 februarie 2014, a fost comandată desfășurarea operațiunii militare în Crimeea.

Reacția populației locale Începând cu 23 februarie 2014, în orașele Crimeii au început mitingurile ucrainenilor și tătarilor crimeeni în sprijinul Kievului. Mitingurile în favoarea desprinderii peninsulei de Ucraina au avut loc cu participarea membrilor familiilor militarilor ruși, a angajaților întreprinderilor care deservesc flota din Marea Neagră și a activiștilor pro-ruși ai partidelor «Unitatea Rusă» și «Blocul Rus», care au fost sprijinite financiar de Moscova.

Cu scopul de a bloca activitatea parlamentului din Crimeea, la 26 februarie 2014, susținătorii tătarilor din Crimeea și ai noului guvern ucrainean, conduși de M. Dzhemilev și R. Chubarov, s-au adunat în fața clădirii parlamentului. Lor s-au opus susținătorii mișcării pro-ruse «Unitatea Rusă» a lui S. Aksenov. După capturarea clădirilor Consiliului Suprem și a Consiliului de Miniștri din Crimeea de către militarii ruși nemarcați, s-a început urmărirea penală și arestarea liderilor pro-ucraineni.

În perioada de pregătire a referendumului, Mejlisul a cerut populației să nu participe la el. Tătarii din Crimeea au făcut apel la președinții Turciei, Kazahstanului și Azerbaidjanului pentru a nu permite ieșirea Crimeii din componența Ucrainei, iar la ONU să întroducă menținătorii păcii.

Acțiunile forțelor armate rusești

Militarii forțelor armate ruse situate pe teritoriul peninsulei Crimeea, începând cu 24 februarie 2014, cu ajutorul tehnicii militare au blocat drumurile din orașul Sevastopol, iar în dimineața zilei de 27 februarie 2014, aproximativ 110 de militari ruși înarmați, îmbrăcați în uniforme militare fără semne de identificare, au ocupat clădirea Consiliului Suprem și Consiliul Miniștrilor din Crimeea. Reprezentanții autorităților ruse și mass-media rusă au negat participarea personalului militar rus la acțiuni ilegale și au numit aceste structuri armate «forțe de apărare a Crimeii».

La 28 februarie 2014, militarii ruși nemarcați au blocat aeroporturile din Simferopol și Sevastopol, întreprinderile de stat «Krymaeroruh» și sediul Forțelor Navale din Simferopol. Navele militare ucrainene, navele și ambarcațiunile serviciului de frontieră ucrainean au fost blocate de navele flotei rusești din Marea Neagră. După capturarea aerodromului militar Gvardeyskoye de către militarii ruși, 11 elicoptere de luptă Mi-24 și 8 avioane militare de transport Il-76 cu forță militară suplimentară au intrat în Crimeea.

Începând cu 1 martie 2014, militarii ruși înarmați fără semne de identificare (oamenii verzi) au fost scoși în centrul Simferopolului. Autostrăzile către Ucraina continentală au fost blocate. În aceeași zi, Consiliul Federației Ruse a permis președintelui Vladimir Putin să folosească forțele armate ruse pe teritoriul Ucrainei. În același timp, V. Putin a spus că nu va anexa Crimeea, iar introducerea trupelor va fi o «misiune umanitară» Pe data de 15 martie 2014, cu sprijinul a 4 elicoptere de luptă și 3 vehicule blindate în satul Strelkovoe din zona Arbatscaia Strelca, regiunea Kherson au aterizat 80 de parașutiști ruși.

Militarii fără semne de identificare (oamenii verzi) încep să-i oblige pe militarii ucraineni să treacă pe partea Rusiei, iar în caz de refuz, navele și obiectele militare vor fi capturate cu ajutorul forțelor speciale, elicopterelor și ambarcațiunilor maritime.

În luna martie 2014, pe teritoriul Crimeii, erau concentrați 12.500 de militari ruși, 92 de vehicule blindate, 24 de instalații de artilerie, 22 de avioane, 37 de elicoptere și 27 de nave militare.

Pe 15 martie 2015, canalul public rus de televiziune Rossia 1, a difuzat filmul documentar „Crimeea. Drumul spre casă”, în care este prezentat că Rusia era pregătită să apeleze la arme nucleare în caz că SUA și aliații săi ar fi intervenit militar în favoarea Ucrainei. În film apare însuși președintele Rusiei, Vladimir Putin, declarând că în Crimeea au fost amplasate baterii de rachete de coastă, dotate cu rachete antinavale Yakhont / Onyx "Bastion". El a menționat că aceste sisteme au fost instalate în așa fel încât să poată fi văzute dinspre mare și de sateliți, pentru a descuraja orice fel de tentativă de atac asupra peninsulei.Putin: Am transformat Crimeea într-o fortăreață. Rusia, pregătită să apeleze la arme nucleare

Referendumul privind independența și alăturarea la Rusia

Informațiile despre un posibil referendum privind statutul Crimeii au apărut pentru prima dată pe 24 februarie 2014, în timpul unei vizite la Simferopol a unui grup de deputați ai Dumei de Stat a Rusiei condus de L. Sluțchii. Data referendumului a fost stabilită la ședința Consiliului Suprem al Crimeii din 27 februarie 2014, în perioadă сând clădirea Parlamentului era controlată de militarii ruși nemarcați. Inițial referendumul trebuia să aibă loc la 30 martie 2014, dar ulterior a fost amânat la data 16 martie 2014.

La rândul său, reprezentantul Comisiei Electorale Centrale a Ucrainei, A. Maghera, a spus că organizarea unui referendum în Crimeea este tehnic imposibilă din cauza blocării de către Ucraina accesului la registrul alegătorilor. Ultimul recensământ al populației din Ucraina a fost efectuat în anul 2001.

Referendumul cu privire la aderarea Crimeii la Federația Rusă a avut loc în Republica Autonomă Crimeea pe 16 martie 2014. Pentru petrecerea referendumului, au fost tipărite peste 1,5 milioane de buletine de vot, cu excepția Sevastopolului. Rezultatele oficiale arată că 95% din participanții la scrutin au votat în favoarea alipirei Crimeii la Rusia. Totuși, rezultatele referendumului sunt sub semnul întrebării, cifrele fiind considerate «umflate», iar legitimitatea sa nu a fost recunoscută de Ucraina și comunitatea internațională.

Procesul a stârnit multe controverse și este considerat de către UE, G7, OSCE, NATO si ONU drept o anexare ilegală , care a început ca urmare a intervenției Rusiei în Republica Autonomă Crimeea și în orașul Sevastopol, diviziuni administrative ale Ucrainei, și după ce autoritățile locale nerecunoscute și-au declarat independența față de Ucraina și au organizat un referendum, sub ocupație militară rusă, referendum nerecunoscut și considerat ilegal de guvernul de la Kiev și de comunitatea internațională.

Rusia consideră procesul acesta de aderare a națiunii independente „Republica Crimeea”, proclamată atunci când regiunile s-au unit și, ulterior, au solicitat admiterea lor în Rusia, în conformitate cu un referendum care, care conform poziției ruse, reflecta o astfel de dorință. Ucraina contestă tratatul, deoarece nu recunoaște independența Republicii Crimeea sau aderarea în sine ca fiind legitime. Aceeași poziție este luată și de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, care a adoptat Rezoluția 68/262, confirmând „integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute pe plan internațional”. Vladimir Putin a recunoscut în cele din urmă că în timpul referendumului armata rusă era prezentă în toată peninsula,Putin a recunoscut prezența militarilor ruși în Crimeea , VR, 17 aprilie 2014 după ce anterior declara că trupele înarmate sunt forțe de autoapărare locale.

Alăturarea Crimeii la Rusia La 17 martie 2014, Consiliul Suprem nelegitim al Crimeii, pe baza rezultatelor «referendumului», a adoptat o rezoluție «Despre independența Crimeii». În aceeași zi, Vladimir Putin a semnat un decret prin care se recunoaște Crimeea ca stat independent.

Pe 18 martie la Curtea Constituțională a Rusiei a parvenit o cerere de la președintele Rusiei cu privire la verificarea constituționalității acordului de alipire a Crimeii la Federația Rusă. Cererea a fost primită spre examinare fără audiții publice. și pe 19 martie Curtea Constituțională a declarat că acordul este în concordanță cu constituția. În aceeași zi Vladimir Putin a remis acordul spre ratificare la Duma de Stat.

Pe 20 martie Duma de Stat a ratificat acordul cu un singur vot contra.

Pe 21 martie acordul a fost ratificat și de către Consiliul Federației și a fost adoptată o lege constituțională federală referitoare la formarea a două noi subiecte federale ale Rusiei. Pe 21 martie Vladimir Putin a semnat legea de ratificare a acordului de alipire Crimeii și legea constituțională federală cu privire la procedura de integrare a Crimeii și Sevastopolului în Federația Rusă și perioada de tranziție în integrarea noilor subiecte federale. În aceeași zi a fost creat districtul federal Crimeea. Reprezentantul împuternicit al președintelui Federației Ruse în Crimeea a fost numit Oleg Belabențev.