__FARACUPRINS__ 1916 (MCMXVI) a fost un an bisect al calendarului gregorian, care a început într-o zi de sâmbătă.
Evenimente
thumb|200px|25 septembrie: Bătălia de pe Somme, cu peste 1 milion de soldați uciși.
Ianuarie 23-24 ianuarie: În SUA, Montana, temperatura a sărit de la +6,7 °C la -48,8 °C într-o singură zi, cea mai mare diferență de temperatură înregistrată într-o singură zi. 29 ianuarie: Primul Război Mondial. Parisul este bombardat pentru prima dată de zepelinele germane.
Februarie 21 februarie-19 decembrie: Primul Război Mondial. A avut loc Bătălia de la Verdun, cea mai sângeroasă bătălie din acest război, soldată cu aproximativ 1 milion de victime. S-a încheiat prin respingerea definitivă, de către armata franceză, a atacurilor germane.
Martie 2 martie: Moare, la vârsta de 72 de ani, în București, Regina Elisabeta a României, în urma unei duble pneumonii. A fost înmormântată, alături de soțul ei Regele Carol I și fiica lor, Prințesa Maria, la Curtea de Argeș.
Aprilie 24 aprilie: A început la Dublin revolta de Paște; repede înăbușită, mișcarea a avut un rol determinant în modificarea statutului Irlandei, ca republică independentă.
Iunie 26 iunie: La București, se înregistrează temperaturi de 40,5 °C; recordul absolut era de 40,8° în 1896, însă în luna august. 1 iulie-18 noiembrie: Primul Război Mondial. Bătălia de la Somme. Au fost folosite primele tancuri de luptă din lume (Mark I, britanic).
August 4 august-17 august: Primul Război Mondial. Guvernul român semnează un tratat cu Aliații. 27 august: Primul Război Mondial. România declară război Austro-Ungariei. La București sunt arestați mai mulți intelectuali români cu cetățenie austro-ungară, printre care Ioan Slavici și Ioan Bălan. 28 august: Primul Război Mondial. Italia declară război Imperiului German. 29 august: Primul Război Mondial. Bucureștiul devine a treia capitală europeană (după Paris și Londra) care a fost bombardată de aviația germană. Zepelinul, LZ101, a primit ordin să execute un atac de noapte asupra Bucureștiului. La o oră după miezul nopții din data de 28/29 august, bateriile antiaeriene ale orașului au deschis focul fără să poate atinge dirijabilul care survola la 3.000 de metri. 31 august: Primul Război Mondial. Bulgaria atacă Regatul României. Declarația de război este făcută abia a doua zi.
Septembrie 1-6 septembrie: Primul Război Mondial. Bătălia de la Turtucaia. Conflict armat între trupe române și trupe bulgare aliate cu cele germane, încheiat cu înfrângerea armatei române și ocuparea Dobrogei de către Bulgaria. 1-6 septembrie: Primul Război Mondial. Bătălia din zona Bran-Câmpulung. 1-6 septembrie: Primul Război Mondial. Bătălia de la Sibiu. 5-7 septembrie: Primul Război Mondial. Bătălia de la Bazargic. 21 septembrie: Primul Război Mondial. Vasile Mangra, mitropolit ortodox al Ardealului, și Miron Cristea, episcop de Caransebeș, emit o circulară în care fac reproșuri grave Armatei Române. 24-25 septembrie: Primul Război Mondial. Bătălia de la Brașov. 26-29 septembrie: Primul Război Mondial. Bătălia de pe Valea Oltului (Sibiu). Generalul Erich von Falkenhayn oprește ofensiva română din Transilvania. 28 septembrie-14 octombrie: Primul Război Mondial. Prima bătălie de la Oituz. 29 septembrie-5 octombrie: Primul Război Mondial. Operația de la Flămânda.
Octombrie 9-25 octombrie: Primul Război Mondial. Bătălia de pe Valea Prahovei. 10 octombrie: Primul Război Mondial. Masacrul din Gara Bartolomeu (Brașov). 250 de soldați români, care rămăseseră fără muniție, au fost uciși cu rafale de mitralieră de către trupele germano-ungare. 23-29 octombrie: Primul Război Mondial: Prima bătălie de la Târgu Jiu. Trupele române, conduse de generalul Ion Dragalina, opresc temporar contraofensiva germană. 28 octombrie-2 noiembrie: Primul Război Mondial. A doua bătălie de la Oituz. 29 octombrie-2 noiembrie: Primul Război Mondial. A doua bătălie de la Târgu Jiu.
Noiembrie 21 noiembrie: Primul Război Mondial. Nava, HMHS Britannic, se scufundă după ce este lovită de o mină în Marea Egee. 21 noiembrie: Primul Război Mondial. Trupele germane ocupă orașul Craiova. 25 noiembrie: Primul Război Mondial. Autoritățile de stat din România părăsesc Bucureștiul și se mută la Iași. 30 noiembrie-3 decembrie: Primul Război Mondial. Bătălia pentru București, cea mai mare operațiune militară a Armatei Române din anul 1916, condusă de generalul Constantin Prezan, în încercarea de a opri contraofensiva Puterilor Centrale.
Decembrie 1-6 decembrie: Primul Război Mondial. Bătălia de la Argeș. Trupele româno-ruse sunt zdrobite de armata generalului August von Mackensen. 3 decembrie: Primul Război Mondial. Guvernul României se retrage de la București la Iași, care devine capitala temporară a României. 6 decembrie: Primul Război Mondial. În București sosește o delegație germană care cere să semneze capitularea orașului. Delegația era condusă de prințul Schaumburg-Lippe, fostul atațat militar al Germaniei în România. Primarul Emil Petrescu, în prezența reprezentanților guvernului (plecat la Iași) a semnat "declarația de capitulare în fața inamicului". Trupele germane au intrat dinspre Chitila, pe Calea Griviței, iar centrul orașului s-a animat de curioși. 6 decembrie: Primul Război Mondial. Trupele germane ocupă Ploieștiul, unde 26 de instalații de rafinare a petrolului, ca și toate sondele, rezervoarele din schele și rafinării fuseseră distruse de români la cererea guvernelor englez și francez, pagubele ridicându-se la peste 9 milioane de lire sterline. 12 decembrie: A apărut primul număr al ziarului oficial al autorităților de ocupație, Gazeta Bucureștilor / Bukarester Tagblatt, în două versiuni, germană și română, sub redacția lui Ioan Slavici. 14 decembrie: Se semnează la Iași protocolul care prevedea predarea Tezaurului României către delegații guvernului imperial rus. 22 decembrie: Primul Război Mondial. Bătălia de la Cașin: Germanii sunt opriți pe linia strategică de fortificații Focșani–Nămoloasa trecând prin Valea Cașinului și Valea Putnei. 22 decembrie: Primul Război Mondial. Are loc, la Teatrul Național din Iași, deschiderea Parlamentului. Regele Ferdinand I a citit mesajul tronului care conținea hotărârea de a lupta până la capăt, nevoia solidarității naționale, dar și promisiunea unor reforme esențiale în viitor. 24 decembrie: Primul Război Mondial. În urma înfrângerilor militare din toamna anului 1916, se formează la Iași un guvern de concentrare națională I.C. Brătianu - Take Ionescu. 25 decembrie: Este votată și promulgată legea prin care Tezaurul Băncii Naționale urmează să fie transportat în Rusia. 27 decembrie: Se finalizează încărcarea primului transport din tezaur în gara Iași. Operațiunea a început la 12 decembrie și s-au umplut 17 vagoane în valoare totală de 314.580.456,84 lei aur. Transportul a ajuns la Moscova în 4 ianuarie 1917.
Nedatate martie: Primul Război Mondial. România duce tratative cu Antanta pe cale diplomatică în legătură cu condițiile cerute pentru intrarea în război. BMW (Bayerische Motoren Werke AG). Producător german de automobile, cu sediul în München, ce a produs inițial motoare de avioane, ulterior motociclete. Boeing Corporation. Firmă americană, cea mai mare companie aerospațială din lume, înființată de William E. Boeing cu numele de Aero Products Co, în Seattle, Washington. Jocurile Olimpice de Vară din Berlin, Germania sunt anulate. Mâncarea s-a raționalizat în Germania. Se înființează Monumentul Național Sieur de Monts (ulterior Parcul Național Acadia, din 1929), în statul Maine, SUA.
Arte, științe, literatură și filozofie 6 februarie: Nașterea mișcării dadaiste. 3 martie: A avut loc premiera piesei Patima roșie de Mihail Sorbul, la Teatrul Național din București. James Joyce publică Portret al artistului în tinerețe.
Nașteri
Ianuarie 7 ianuarie: Elena Ceaușescu (n. Lenuța Petrescu), soția lui Nicolae Ceaușescu (d. 1989) 7 ianuarie: Alexandru Țățulescu, medic militar român din al doilea război mondial și prizonier în URSS (d. 2011)
Februarie 6 februarie: Gabriel Țepelea, lingvist și deținut politic român, vicepreședinte al PNȚCD (d. 2012)
Aprilie 5 aprilie: Gregory Peck (n. Eldered Gregory), actor american (d. 2003) 17 aprilie: Magda Isanos, poetă română (d. 1944) 22 aprilie: Yehudi Menuhin, violonist american de etnie evreiască (d. 1999)
Mai 6 mai: Adriana Caselotti, soprană americană (d. 1997) 6 mai: Robert Henry Dicke, fizician american (d. 1997) 12 mai: Constantin Ciopraga, critic și istoric literar român (d. 2009) 31 mai: Arhiducele Felix de Austria, fiu al împăratului Carol I al Austriei (d. 2011)
Iunie 8 iunie: Francis Harry Compton Crick, bio și neuro-fizician britanic (d. 2004) 22 iunie: Jeni Acterian (aka Jeni Arnotă), regizoare română, teatrolog de origine armeană (d. 1958)
Iulie 1 iulie: Olivia Mary de Havilland, actriță americană de film (d. 2020)
August 10 august: Filimon Sârbu, comunist român (d. 1941) 9 august:Manea Mănescu,politician român (d.2009) 18 august: Neagu Djuvara, istoric, diplomat și filolog român (d. 2018)
Septembrie 15 septembrie: Constantin Virgil Gheorghiu, poet, romancier, preot, jurnalist și diplomat român (d. 1992)
Octombrie 26 octombrie: François Mitterrand (François Marie Adrien Maurice Mitterrand), președinte al Franței (1981-1995), (d. 1996)
Noiembrie 7 noiembrie: Mihai Șora, filosof și eseist român (d. 2023) 8 noiembrie: Alexandru Dragomir, filosof român, student al lui Heidegger (d. 2002)
Decembrie 9 decembrie: Kirk Douglas (n. Issur Danielovitch), actor, producător de film și regizor american de etnie evreiască, laureat al Premiului Oscar (1995), (d. 2020) 25 decembrie: Ahmed Ben Bella, politician, soldat socialist și revoluționar algerian, primul președinte al Algeriei (1963-1965), (d. 2012)
Decese 4 ianuarie: Godefroid Kurth, istoric belgian, pionier al democrației creștine (n. 1847) 28 februarie: Henry James, 72 ani, scriitor american (n. 1843) 2 martie: Regina Elisabeta (n. Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied), 72 ani, soția Regelui Carol I al României (n. 1843) 11 martie: Florence Baker, 74 ani, exploratoare britanică originară din Transilvania (n. 1841) 28 iunie: Ștefan Luchian, 48 ani, pictor român (n. 1868) 6 iulie: Odilon Redon (n. Bertrand Jean Redon), 76 ani, pictor simbolist și litograf francez (n. 1840) 18 iulie: Mite Kremnitz, 63 ani, scriitoare germană (n. 1852) 23 iulie: William Ramsay (n. Marie Charlotte von Bardeleben), 63 ani, chimist scoțian (n. 1852) 14 septembrie: José Echegaray (n. José Echegaray y Eizaguirre), 84 ani, scriitor și inginer spaniol, laureat al Premiului Nobel (1904), (n. 1832) 22 septembrie: Adolf Ágai (n. Adolf Rosenzweig), 80 ani, scriitor, jurnalist, redactor maghiar de origine evreiască (n. 1836) 15 noiembrie: Henryk Sienkiewicz (n. Henryk Adam Aleksander Pius Sienkiewicz de Oszyk), 70 ani, scriitor polonez, laureat al Premiului Nobel (1905), (n. 1846) 21 noiembrie: Împăratul Franz Joseph al Austriei, 86 ani (n. 1830) 22 noiembrie: Jack London (n. John Griffith Chaney London), 40 ani, scriitor american (n. 1876) 5 decembrie: Prințesa Augusta de Cambridge (n. Augusta Caroline Charlotte Elizabeth Mary Sophia Louise), 94 ani (n. 1822) 29 decembrie: Grigori E. Rasputin, 47 ani, mistic rus (n. 1870)
Premii Nobel right|100px
Fizică: Premiul în bani a fost alocat Fondului Special aferent acestei categorii Chimie: Premiul în bani a fost alocat Fondului Special aferent acestei categorii Medicină: Premiul în bani a fost alocat Fondului Special aferent acestei categorii Literatură: Verner von Heidenstam (Suedia) Pace: Premiul în bani a fost alocat Fondului Special aferent acestei categorii
Vezi și Listă de conducători de stat din 1916
Legături externe
Categorie:1916