Elena Cancicov () a fost o profesoară de liceu din Regatul României, moartă la datorie în Primul Război Mondial în cadrul serviciilor auxiliare ale Armatei României.

În calitate de inspector școlar, numită fiind de Spiru Haret, a contribuit la înființarea primelor grădinițe de copii din România și a dus o muncă susținută, pentru implementarea prevederilor legale ale epocii privitoare la învățământul primar.

Înrolată voluntar ca soră de caritate a Crucii Roșii în anul 1916, a lucrat în perioada participării României la Primul Război Mondial la Spitalul militar de răniți Nr. 360, decedând de tifos exantematic în timpl retragerii în Moldova, ]n condițiile în care se recuperase incomplet după o formă gravă de febră recurentă.

Biografie Familia și primii ani Bunicul Elenei Cancicov era originar din județul Neamț, comuna Dănești, fiind conform profesoarei Elena Ungureanu, un grădinar de origine bulgară,Neamul Cancicov ... , Ungureanu, 2006, p. 1 (PDF) căsătorit cu Maria din satul Schineni (aflat astăzi în comuna Săucești). Primul dintre cei trei copii ai săi a fost Theodor Al. Cancicov, născut la Piatra Neamț și căsătorit cu Raluca Stanciu. Funcționar la primăria Bacău, Theodor Al. Cancicov împreună cu soția sa, casnică, au zămislit șase copii,Neamul Cancicov ... , Ungureanu, 2006, p. 2 (PDF) Ileana (Elena), VasileNeamul Cancicov ... , Ungureanu, 2006, p. 3 (PDF) (care avea să ajungă avocat și deputat),Galben, Cornel; Personalități băcăoane; Ateneu, Anul 49 (serie nouã) • mai 2012; p. 11; accesat la 26 ianuarie 2021 Alexandru, August, MirceaNeamul Cancicov ... , Ungureanu, 2006, p. 5 (PDF) (care avea să ajungă magistrat și ministru de finanțe) și Teodora Margareta.Neamul Cancicov ... , Ungureanu, 2006, p. 9 (PDF)

Născută la 29 septembrie 1872 în Bacău, Ileana (Elena) Cancicov a fost fiica cea mai mare a lui Theodor Cancicov. Împreună cu tatăl și frații săi Vasile și Alexandru, Elena Cancicov s-a aflat în anul 1893 printre primii ctitori ai bibliotecii băcăuane Costache Sturdza. După absolvirea școlii primare și a Externatului de Fete din Bacău, în perioada 1894-1897 a urmat cursurile Facultății de Științe din Iași, beneficiind de o bursă din Fondul Adamachi al Academiei Române.Neamul Cancicov ... , Ungureanu, 2003, p. 152

Cariera A fost o persoană inteligentă. În peroada 1897-1905,Neamul Cancicov ... , Ungureanu, 2003, p. 153 a funcționat în cadrul Ministerului Instrucțiunii Publice și Cultelor ca și inspectoare școlară pentru școlile private de fete. A fost numită în această poziție de către Spiru Haret,Buzatu, Gh. Ecouri editoriale din Bacău; Istorie și Istoriografie; Ed. Miha Valahie; București; 2013; ISBN 978-606-8304-86-1;accesat la 25 ianuarei 2021 dar a continuat și sub alți miniștri.Pricopie, Remus & Schifirneț, Constantin; Operele lui Spiru C. Haret, Volumul V – Parlamentare (Rapoarte, expuneri de motive, discursuri 1901–1904), Ed. a II-a revizuită; Ed. Comunicare.ro; București; 2009; ISBN ISBN 978-973-711-212-5; p. 284; accesat la 25 ianuarie 2021 În această calitate, ea a contribuit la înființarea primelor grădinițe de copii din România, printre care s-a aflat și prima grădiniță particulară din Bacău, care a luat naștere în anul 1905 (Institutul Rang). A desfășurat, de asemenea, o muncă susținută pentru implementarea prevederilor legale ale epocii privitoare la învățământul primar.

În perioada 1905-1910 a predat ca profesoară la Externatul Nr. 1 de Fete din Craiova științele naturale și fizica, iar din 1910 până în 1916 la Azilul Elena Doamna din București, cu grad definitiv. La 1 septembrie 1916 ar fi urmat să fie numită directoare a instituției unde lucra.

Primul Război Mondial Intrarea României în Primul Război Mondial a întrerupt activitatea didactică a Elenei Cancicov, care s-a înrolat în mod voluntar ca soră de caritate a Crucii Roșii, pentru al lucra la Spitalul militar de răniți Nr. 360 din București (redenumit mai târziu Spitalul „Regina Maria”), sub conducerea Clotildei Averescu. Entuziastă, conform lui Anton D. Velcu, a muncit aici cu râvnă și abnegație.

Retragerea în Moldova a trupelor române după eșecul luptelor duse pentru apărarea Bucureștiului a făcut ca la 15 noiembrie 1916 spitalul unde lucra să se retragă mai întâi la Tecuci și ulterior la Iași. La Tecuci, Elena Cancicov s-a îmbolnăvit de o formă mai gravă de febră recurentă și pe fondul istovirii ei, nu s-a putut recupera suficient.Neamul Cancicov ... , Ungureanu, 2003, p. 154

După un drum dificil de două săptămâni, spitalul a fost mutat la Iași, unde boala surorii de caritate s-a agravat. De la Iași spitalul s-a mutat la Roman, fără ca Elena Cancicov să-l poată urma. A decedat la 21 ianuarie 1917, fiind înmormântată la Cimitirul Eternitatea din Iași. Conform unei afirmații a profesoarei Elena Ungureanu din anul 2003, decesul surorii Cancicov ar fi fost totuși provocat de tifosul exantematic, afirmație pe care nu a mai reluat-o, trei ani mai târziu în 2006, fără a afirma însă că ar fi murit ca efect direct al febrei recurente (cele două epidemii au bântuit în paralel, în acea perioadă). Tot Elena Ungureanu, în anul 2003 a consemnat drept dată a decesului ziua de 22 ianuarie.

Onoruri Pentru activitatea desfășurată, în anul 1902 a fost decorată cu Medalia „Răsplata Muncii pentru Învățământ”, clasa a II-a, iar în anul 1906 cu Medalia Jubiliară „Carol I“.

Post-mortem, a fost decorată cu Ordinul „Coroana României”.

In memoriam Mai multe lucrări monografice i-au fost dedicate, precum cea scrisă de Anton D. Velcu în 1936: Memoriei distinsei profesoare Elena Cancicov (soră de caritate în timpul războiului) și cea publicată de Elena Ungureanu în 2012: Eroina Elena Cancicov și genealogia neamului său.Huiban, Laura; O lansare de carte eveniment, in memoria Elenei Cancicov; Ziarul de Bacău, 4 martie 2012; accesat la 25 ianuarie 2021

Grupul Școlar Primar Nr. 4 de pe Câmpul Poștei, din Bacău, a primit numele său în anul 1939.Neamul Cancicov ... , Ungureanu, 2006, p. 8 (PDF) Acest nume însă nu a mai fost, ulterior, păstrat.

În 2012, Consiliul Local Bacău a acordat post-mortem, titlul de „cetățean de onoare” și cheia municipiului Bacău, fostei profesoare și fratelui ei Mircea.Popa, Ștefan; Frații Mircea și Elena Cancicov au primit post mortem titlul de cetățeni de onoare ai Bacăului; Ziarul de Bacău, 1 martie 2012; accesat la 25 ianuarie 2021

Note

Bibliografie Ungureanu, Elena; Elena Cancicov – o eroină a orașului Bacău din Primul Război Mondial; Carpica, Vol. XXXII/2003; Editura Documentis; Iași; pp. 152-157 Ungureanu, Elena; Neamul Cancicov în date istorice, genealogice și iconografice; Carpica, Vol. XXXV/2006; Editura Documentis; Iași; pp. 191-204 Lectură suplimentară Velcu, Anton D.; Memoriei distinsei profesoare Elena Cancicov (soră de caritate în timpul războiului); Biblioteca „Suflet Românesc”; București; 1936; Ungureanu, Elena; Istoria învățământului preșcolar din județul Bacău; Ed. Pim; Iașiș 2009; ISBN 978-606-520-272-6 Ungureanu, Elena; Eroina Elena Cancicov și genealogia neamului său; Ed. Corgal Press; Bacău; 2012

Categorie:Nașteri în 1872 Categorie:Nașteri pe 29 septembrie Categorie:Decese în 1917 Categorie:Decese pe 21 ianuarie Categorie:Decese cauzate de boli infecțioase Categorie:Băcăuani Categorie:Absolvenți ai Universității din Iași Categorie:Profesoare române Categorie:Infirmiere române Categorie:Infirmiere de război Categorie:Personal sanitar participant la campanile Armatei României în Primul Război Mondial Categorie:Personal civil decedat în misiune pe frontul românesc (1916-1918) Categorie:Decorați cu Medalia „Răsplata Muncii pentru Învățământ” Categorie:Decorați cu Medalia Jubiliară Carol I Categorie:Decorați cu Ordinul Coroana României Categorie:Frați celebri