Organizarea de război a Armatei României prevedea mobilizarea unui efectiv de peste 620.000 de oameni în „Armata de Operații”, care încadrau: patru comandamente de armată, șapte comandamente de corp de armată, douăzeci de divizii de infanterie și două divizii de cavalerie.

Conform instrucțiunilor de mobilizare, diviziile de infanterie trebuiau să fie formate din 40 de brigăzi de infanterie, cu un total de 80 de regimente a trei batalioane fiecare. În plus, cele zece divizii active (de la 1 la 10) mai aveau fiecare un regiment de vânători și o brigadă de artilerie. Cavaleria era formată din două divizii cu 6 brigăzi, (fiecare brigadă fiind formată din două regimente de roșiori) și cinci brigăzi de călărași (câte una pentru fiecare din corpurile 1-5 de armată).

Pentru conducerea acestor forțe se constituia Marele Cartier General, având rolul de a sprijini Comandantul de Căpetenie - regele Ferdinand - în conducerea acțiunilor militare. Asigurarea aspectelor administrative și a celor care țineau de înzestrarea armatei și coordonarea efortului de război revenea Ministerului de Război, care nu avea însă atribuții pe linia conducerii militare.

Ordinea de bătaie a Armatei României, în prima zi a participării la război, la data de 27 august 1916 era diferită de cea de la pace, forțele fiind grupate în conformitate cu misiunile pe care trebuiau să le îndeplinească și nu neapărat conform subordonărilor organice.

Organele de conducere Comanda de Căpetenie

Conform prevederilor art. 93 din Constituția din 1866, regele era capul puterii armate. În această calitate el exercita comanda de căpetenie în timp de război.Constituția României, în Monitorul Oficial nr. 142 din 1 iunie 1866

Pe timp de război acesta putea delega atribuțiile executive ale comenzii de căpetenie unui generalisim, așa cum s-a întâmplat în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic, când principele moștenitor Ferdinand a fost numit generalisim, la 24 iunie 1913 și însărcinat cu conducerea operațiunilor Armatei României în Bulgaria.Eugeniu Arthur Buhman, Patru decenii în serviciul Casei Regale a României, Editura Sigma, București, 2006, p.127

Comandanți de Căpetenie

Regele Ferdinand I - 27 august 1916 - 21 noiembrie 1917 General de corp de armată Constantin Prezan - 21 noiembrie 1917 - 1 aprilie 1918Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 44 din 21 noiembrie 1917, regele Ferdinand preda comanda de căpetenie a armatei șefului Marelui Cartier General, generalul Constantin Prezan, însărcinându-l cu „comanda Armatei Române, până la noi ordine”. Acest aranjament avea rolul de a evita să îl pună pe regele României într-o situație umilitoare în eventualitatea unei posibile capitulări în fața Puterilor Centrale.Arhiva Ministerului Apărării Naționale, Fond Armata 1, dosar nr. 154, fila 73, apud. Marele Cartier General, Editura Machiavelli, București, 1996, pp 171-173 Regele Ferdinand I - 9 noiembrie 1918 - 11 noiembrie 1918

Ministerul de Război Ministerul de Război avea un rol pur administrativ, fără atribuții în comanda operativă. Sarcinile sale principale erau gestionarea bugetului, administrația armatei, controlul financiar și administrarea fondului de pensii militare. Ministerul era supus controlului guvernului și Parlamentului.***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989, p. 53 Odată cu intrarea României în război, Vintilă I. C. Brătianu avea să fie numit de Ionel Brătianu în locul său la conducerea Ministerului de Război. Guvernul avea să rămână în această formulă până la finalizarea retragerii în Moldova, la 10 decembrie 1916.Ioan Scurtu, Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina, Enciclopedia de istorie a României, Editura Meronia, București, 2001

Ministerul era organizat pe două Direcții Generale și mai multe servicii astfel:Eftimie Ardeleanu, Alexandru Oșca, Dumitru Preda, Istoria Statului Major General Român, Editura Militară, București, 1994, p.50 Direcția I Generală - gestiona domeniul administrativ, logistic și al asigurării financiare. Secretariatul General Serviciul de Stat Major General Serviciul personalului Serviciul geografic Serviciul controlului-contabilității Serviciul contenciosului Serviciul pensiilor Serviciul intendenței stabilimentelor centrale Serviciul locurilor întărite Direcția II Generală - coordona procesul organizatoric și de instruire a trupelor. Direcția infanteriei Direcția cavaleriei Direcția artileriei Direcția armamentului Direcția geniului Direcția marinei Direcția sanitară Direcția intendenței Direcția școlior militareMonitorul oastei, nr. 14 din 30 martie 1912, pp 149-150 Marele Cartier General Marele Cartier General (abreviat M.C.G.) a fost cea mai înaltă structură militară destinată conducerii operațiunilor militare ale Armatei României, pe timp de război.

Marele Cartier General a fost constituit a doua oară în august 1916, după intrarea României în primul război mondial, prin divizarea Marelui Stat Major în două componente:Marele Cartier General – organ superior de concepție și conducere a operațiilor militare, depinzând direct și imediat de comandamentul de căpetenie (regele Ferdinand I) – și respectiv Marele Stat Major – partea sedentară, subordonat Ministerului de Război, cu atribuții în zona interioară, în problemele privind recrutarea și mobilizarea efectivelor, precum și mobilizarea economică.Statul Major General, pe site-ul oficial al Statului Major General, , accesat la 22.06.2013

Marele Cartier GeneralMarele Cartier General, Ordinea de bătaie a armatei - 14 august 1916, București, 1916***, Marele Cartier General, Editura Machiavelli, București, 1996 thumb|130px|Generalul Vasile Zottu, șeful MCG. Partea activă Eșalonul I Comandantul de Căpetenie Casa Militară Un ministru cu șeful de cabinet Șeful de Stat-Major General Adjutanți Subșeful de Stat-Major General Secția 1 (Operații) Biroul Operațiunilor Biroul Informațiilor Secția 2 (Transporturi) Biroul Transporturilor Biroul Mijloacelor de Comunicații Secția 3 (Adjutantura) Biroul Personalului Biroul Materialului Serviciul Cartierului Eșalonului I Escadron de escortă Pluton jandarmi tereștri Două secții telegrafie fără fir Oficiul Telegrafo-Poștal al Eșalonului I Eșalonul II Comandamentul General al Etapelor Serviciul Artileriei și Munițiunilor Serviciul Marinei Serviciul Geniului Serviciul Intendenței Serviciul Sanitar Serviciul Telegrafo-Poștal Serviciul Cartierului Eșalonului II Două secții de bicicliști Jandarmi rurali Oficiul Telegrafo-Poștal al Eșalonului II Eșalonul III Serviciul Justiției Militare Serviciul Tezaurului Serviciul Vehiculelor Automobile cu Secția de Autocamioane Serviciul Religios Serviciul Cartierului Eșalonului III Jandarmi rurali Oficiul Telegrafo-Poștal al Eșalonului III Eșalonul IV Serviciul Atașaților Militari și Ziariști Serviciul Atașaților Militari Corespondenții de ziare române Corespondenții de ziare străine Serviciul Cartierului Eșalonului IV Oficiul Telegrafo-Poștal al Eșalonului IV Partea sedentară

Forțele armate Armata 1 thumb|130px|Generalul Ioan Culcer, comandantul Armatei 1 Armata 1 a fost o mare unitate de nivel operativ-strategic care s-a constituit în prima zi de mobilizare, la 27 august 1916, având în compunere Corpul I Armată, Divizia 12 Infanterie din Corpul II Armată și Divizia 13 Infanterie din Corpul III Armată. La intrarea în război, Armata 1 a fost comandată de generalul de divizie Ioan Culcer.Ordinea sa de bătaie era următoarea:Lt.-Colonel Alexandru Ioanițiu, Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929 Armata 1 Cartierul General al Armatei 1 Corpul I Armată Divizia 1 Infanterie Regimentul 1 Vânători Brigada 1 Infanterie Regimentul I Mehedinți No. 17 „Știrbey Vodă” Regimentul Gorj No. 18 Brigada 2 Infanterie Regimentul Dolj No. 1 Regimentul Calafat No. 31 Brigada 31 Infanterie Regimentul 43 Infanterie Regimentul 59 Infanterie Brigada 1 Artilerie Regimentul 1 Artilerie „Regele Carol I” Regimentul 5 Artilerie Divizia 2 Infanterie Regimentul 5 Vânători Brigada 3 Infanterie Regimentul Vâlcea No. 2 Regimentul Rovine No. 26 Brigada 4 Infanterie Regimentul Olt No. 3 Regimentul II Romanați No. 19 Brigada 32 Infanterie Regimentul 42 Infanterie Regimentul 66 Infanterie Brigada 2 Artilerie Regimentul 9 Artilerie Regimentul 14 Artilerie Divizia 11 Infanterie Brigada 21 Infanterie Regimentul 57 Infanterie Regimentul 58 Infanterie Brigada 22 Infanterie Regimentul 41 Infanterie Regimentul 71 Infanterie Regimentul 22 Artilerie Brigada 1 Călărași Serviciile Corpului 1 Armată Divizia 12 Infanterie Brigada 23 Infanterie Regimentul 44 Infanterie Regimentul 68 Infanterie Brigada 24 Infanterie Regimentul 62 Infanterie Regimentul 70 Infanterie Divizia 13 Infanterie Brigada 25 Infanterie Regimentul 47 Infanterie Regimentul 72 Infanterie Brigada 26 Infanterie Regimentul 48 Infanterie Regimentul 49 Infanterie

Armata 2 thumb|130px|Generalul Alexandru Averescu, comandant Armata 2 Armata 2 a fost o mare unitate de nivel operativ-strategic care s-a constituit în prima zi de mobilizare, la 27 august 1916, având în compunere Corpul II Armată (mai puțin Divizia 12 Infanterie și Corpul III Armată (mai puțin Divizia 13 Infanterie). La intrarea în război, Armata 2 a fost comandată de generalul de divizie Alexandru Averescu.Ordinea sa de bătaie era următoarea: Armata 2 Cartierul General al Armatei 2 Corpul II Armată

Divizia 3 Infanterie Regimentul 2 Vânători „Regina Elisabeta” Brigada 5 Infanterie Regimentul Argeș No. 4 Regimentul Radu Negru No. 28 Brigada 6 Infanterie Regimentul III Dâmbovița No. 22 Regimentul Muscel No. 30 Brigada 33 Infanterie Regimentul 45 Infanterie Regimentul 60 Infanterie Brigada 3 Artilerie Regimentul 6 Artilerie Regimentul 15 Artilerie Divizia 4 Infanterie Regimentul 6 Vânători Brigada 7 Infanterie Regimentul Vlașca No. 5 Regimentul Teleorman No. 20 Brigada 8 Infanterie Regimentul Mihai Viteazul No. 6 Regimentul IV Ilfov No. 21 Brigada 34 Infanterie Regimentul 46 Infanterie Regimentul 61 Infanterie Brigada 4 Artilerie Regimentul 2 Artilerie „General de divizie Gheorghe Manu” Regimentul 10 Artilerie Brigada 3 Călărași Serviciile Corpului II Armată Corpul III Armată Divizia 5 Infanterie Regimentul 3 Vânători Brigada 9 Infanterie Regimentul Prahova No. 7 Regimentul Mircea No. 32 Brigada 10 Infanterie Regimentul Buzău No. 8 Regimentul Râmnicu Sărat No. 9 Brigada 35 Infanterie Regimentul 50 Infanterie Regimentul 64 Infanterie Brigada 5 Artilerie Regimentul 7 Artilerie Regimentul 19 Artilerie Divizia 6 Infanterie Regimentul 7 Vânători Brigada 11 Infanterie Regimentul Putna No.10 Regimentul VI Tecuci No. 24 Brigada 12 Infanterie Regimentul Siret No. 11 Regimentul Cantemir No. 12 Brigada 36 Infanterie Regimentul 51 Infanterie Regimentul 52 Infanterie Brigada 6 Artilerie Regimentul 11 Artilerie Regimentul 16 Artilerie Serviciile Corpului III Armată

Armata 3 Armata 3 a fost o mare unitate de nivel operativ-strategic care s-a constituit în prima zi de mobilizare, la 27 august 1916, având misiunea de a asigura apărarea frontierei de sud a României. La intrarea în război, Armata 3 a fost comandată de generalul de divizie Mihail Aslan.Ordinea sa de bătaie era următoarea: thumb|130px|Generalul Mihail Aslan, comandantul Armatei 3 Grupul central Divizia 20 Infanterie Grupul de vest Divizia 16 Infanterie Brigada 41 Infanterie Regimentul 81 Infanterie Regimentul 82 Infanterie Brigada 42 Infanterie Regimentul 83 Infanterie Regimentul 84 Infanterie Brigada 11 Artilerie Regimentul 26 Artilerie Regimentul 27 Artilerie Deatașamentul Alexandria Divizia 18 Infanterie Divizia 1 Cavalerie Brigada 1 Roșiori Regimentul 1 Roșiori Regimentul 10 Roșiori Brigada 2 Roșiori Regimentul 4 Roșiori „Regina Maria” Regimentul 9 Roșiori Brigada 3 Roșiori Regimentul 5 Roșiori „Împăratul Nicolae al II-lea” Regimentul 3 Călărași Divizionul 1 Artilerie Călăreață Brigada 2 Călărași Regimentul de Escortă Regală Regimentul 4 Călărași Serviciile Corpului 6 Armată Grupul de est Divizia 17 Infanterie - Zona fortificată Turtucaia