Cozmești este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Cozmești (reședința), Podolenii de Jos și Podolenii de Sus.

Așezare geografică Comuna Cozmești este situată în extremitatea sud-estică a județului Iași, la limita administrativă cu județul Vaslui, în regiunea istorică a Moldovei. Din punct de vedere administrativ este alcătuită din trei sate: Cozmești, reședința comunei, Podolenii de Sus și Podolenii de Jos. Teritoriul administrativ se întinde pe o suprafață de 38 km².

Localitatea se află la aproximativ 65 km de municipiul Iași, reședința județului, și la circa 30 km de municipiul Huși, unul dintre principalele centre urbane și economice ale zonei. În plan teritorial, comuna se învecinează la nord cu comuna Moșna, la est cu comuna Gorban, la sud cu comuna Drânceni din județul Vaslui, iar la vest cu comuna Bunești-Averești din același județ.

Relieful este caracteristic zonei de contact dintre Podișul Moldovei și culoarele de vale: dealuri line, versanți fragmentați de văi și terenuri favorabile agriculturii. În cuprinsul comunei se întâlnesc terenuri arabile, pășuni, fânețe, livezi și suprafețe viticole, utilizarea pământului fiind legată de profilul tradițional agricol al satelor.

Din punct de vedere al căilor de comunicație, comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ244G, care asigură legătura spre est cu localitatea Gorban, unde se intersectează cu drumul național DN28.

Legăturile dintre așezările comunei au fost favorizate de apropierea geografică și de exploatarea comună a resurselor, fapt care a consolidat în timp structura administrativă actuală. Cozma Marian - Despre istoria comunei Cozmești

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cozmești se ridică la 2.285 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.664 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (87,66%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,78%), iar pentru 12,52% nu se cunoaște apartenența confesională.

Politică și administrație Comuna Cozmești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Istorie Comuna Cozmești a fost înființată ca unitate administrativă la 31 martie 1864, în baza legii administrative nr. 396, care impunea comunelor rurale un minimum de o sută de familii sau cinci sute de locuitori. La acea dată, satul Cozmești, aflat în Plasa Podoleni a județului Fălciu, număra 238 de familii și 254 de case, îndeplinind astfel condițiile pentru constituirea unei comune de sine stătătoare, alături de alte comune din zonă, precum Ghermănești, Covasna, Podoleni și Cozia. Conform datelor de la finalul secolului al XIX-lea, satul avea o suprafață de 481 de hectare și număra 1.293 de locuitori, centrul vieții comunitare fiind marcat de biserica ridicată în 1795 și de o școală înființata în 1865.

Destinul administrativ al comunei se leagă organic de așezările învecinate, Podolenii de Sus și Podolenii de Jos. O primă unificare teritorială petrecându-se între anii 1875 și 1887, când comuna Podoleni a fost dizolvată temporar, satele ei trecând sub surisdicția Cozmeștiului în contextul reconfigurărilor teritorial-administrative ale vremii.

La începutul secolului al XX-lea, comuna a fost implicată în transformările sociale generate de marile evenimente istorice ale perioadei. În timpul Primului Război Mondial, între anii 1917 și 1918, pe teritoriul comunei a funcționat un centru de internare pentru cetățeni ai statelor aflate în conflict cu România, aflat sub conducerea locotenentului în rezervă Constantin Haraga. După încheierea războiului, reforma agrară inițiată în anul 1919 a determinat schimbări importante în structura proprietății funciare. Moșii din zona învecinată, precum Ghermănești, au fost expropriate pentru împroprietărirea locuitorilor din mai multe sate, printre care Cozmești și PodolenilMarian Cozma - Despre istoria comunei Cozmești.

Perioada interbelică a adus noi modificări în organizarea administrativă a comunei Cozmești. În contextul reorganizărilor teritoriale din anii 1929-1931, comuna a fost desființată temporar, iar satul de reședință a fost arondat comunei Bunești. Revenirea la guvernare a Partidului Național Liberal a determinat refacerea structurii administrative anterioare, comuna Cozmești fiind reînființată și extinsă prin includerea satelor Podolenii de Sus, Podolenii de Jos și Podu Hagiului.

Al Doilea Război Mondial a avut consecințe directe asupra comunității locale. În octombrie 1940 și apoi în iunie 1941, în contextul participării României la conflict, pe teritoriul comunei au staționat trupe germane. În vara anului 1944, zona a devenit teatru de confruntări între armata germană aflată în retragere și trupele sovietice, pozițiile de artilerie fiind amplasate pe dealurile din apropierea satelor Podolenii de Sus și Podolenii de Jos.

Anii de după război au fost marcați de dificultăți economice și sociale. Foametea din perioada 1946-1947 a afectat grav populația comunei, determinând intervenția Crucii Roșii prin distribuirea de alimente către locuitorii satelor Cozmești și Podoleni, precum și organizarea unei cantine sociale locale la 17 decembrie 1946. După anul 1949, procesul de colectivizare a agriculturii a schimbat profund structura economică și relațiile sociale ale comunității.

O nouă etapă în evoluția administrativă a comunei a început în anul 1950, odată cu reforma administrativă realizată prin Legea nr. 5 din 6 septembrie. Desființarea sistemului bazat pe județe și plăși a dus la reorganizarea teritoriului, iar comuna Podoleni a fost eliminată ca unitate administrativă distinctă. Satele Podolenii de Sus și Podolenii de Jos au fost integrate definitiv în comuna Cozmești, care a fost inclusă în Regiunea Iași și raionul Huși. De la acel moment, cele trei sate, au alcătuit componența stabilă a comunei, neschimbată nici după reforma administrativă din 1968, prin care s-a renunțat la sistemul raional.

Structura administrativă a comunei a mai cunoscut o modificare temporară în anul 1989, când Cozmești a fost unită cu comuna Moșna, formând comuna Moșna-Cozmești. Această organizare nu a avut caracter permanent, comuna Cozmești revenind ulterior la statutul administrativ distinct.

Cultură

Fanfara din Cozmești Fanfara din Cozmești reprezintă una dintre cele mai vechi și mai persistente forme de manifestare culturală ale comunității locale. Tradiția muzicii de fanfară este atestată documentar încă din perioada interbelică, când bugetul comunei Cozmești pe anul 1926 îi menționează pe Iancu Bâzgă și Gheorghe Gheorghe Leahu între muzicanții satuluiBugetul comunei Cozmești, dosar 19/10, anul 1926.. Formațiile locale aveau un rol important în viața comunității, fiind chemate să cânte la nunți, cumetrii, hramuri, hore, bâlciuri sau la diferite ceremonii funerare. Repertoriul era transmis în mare parte pe cale orală, de la o generație de lăutari și instrumentiști la alta.

După încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, activitatea muzicală a continuat prin mai multe grupuri de instrumentiști, constituite adesea în jurul unor familii cu tradiție în domeniu. Un moment important în evoluția formației l-a reprezentat anul 1961, când fanfara a fost reorganizată sub îndrumarea profesorului Constantin Constantinescu, cu sprijinul dirijorului George Vintilă și al unor cunoscuți muzicieni locali, precum Iancu Bâzgă, Gheorghe Leahu și Grigore Leonte. În același an, formația, prezentată în presa vremii sub denumirea de „Fanfara colectiviștilor din Cozmești-Huși”, a participat la Concursul Republican al Formațiilor Artistice de Amatori, unde a obținut premiul I și titlul de laureată.

Succesul obținut a consacrat fanfara din Cozmești în rândul formațiilor de amatori din Moldova. În anii următori, aceasta a fost prezentă la numeroase spectacole și concursuri artistice, iar în anul 1962 a realizat o înregistrare pentru casa de discuri Electrecord, pe discul EPC 690. Printre piesele păstrate în repertoriul formației se numără „Sârba din Cozmești”, „Ruseasca de la Cozmești”, „Sârba brigadierilor” și „Joc moldovenesc”, creații care reflectau specificul muzical al zonei.Marian Cozma - Fanfara de la Cozmești. O incursiune în etnografia muzicală a comunității

Fanfara a participat ulterior la manifestările organizate în cadrul Festivalului Național „Cântarea României”, parcurgând etapele județene, interjudețene și republicane ale competiției. După anul 1990, activitatea formației s-a restrâns treptat, pe fondul reducerii numărului de instrumentiști și al dificultăților materiale care au afectat multe formații tradiționale din mediul rural. Tradiția muzicală a continuat însă prin noi generații de interpreți locali, care au păstrat repertoriul și spiritul acestei vechi forme de expresie culturală a satului Cozmești.

235x235px235x235px322x322px

Monumente istorice thumb|right|200x200px|Biserica „Sfinții Voievozi” din Cozmești, monument istoric de interes localÎn comuna Cozmești se află două monumente istorice de interes local, înscrise în Lista monumentelor istorice din județul Iași.

Primul este situl arheologic de la Podolenii de Jos, punctul „La Iezătură”, situat la aproximativ 500 m est de sat, pe malul drept al pârâului Moșna. Situl cuprinde urme de locuire din perioada Latène, din secolele VIII–X, XI–XII și din secolul al XVI-lea.

Al doilea monument este Biserica „Sfinții Voievozi” din satul Cozmești, zidită între 1901 și 1908 și sfințită în 1909, înscrisă ca monument de arhitectură

Figuri locale proeminente Ioan Mârza (1821–1894), originar din Cozmești, a fost un om al administrației și al vieții publice din ținutul Fălciului, implicat totodată în acțiuni filantropice și culturale, cu legături statornice în Huși și în zona Cozmeștiului. Prin averea dobândită și prin dispozițiile sale testamentare, care cuprindeau danii pentru instituții religioase și comunitare, el a rămas o figură reprezentativă a elitei locale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.Ștefan Plugaru - Ioan Mârza (1821-1894)

Vasile Podoleanu (1867–1909), magistrat și om politic conservator originar din Podolenii de Sus, cu o carieră dedicată sistemului judiciar și dezvoltării economice din județul Fălciu. Prin funcțiile deținute în magistratură și la conducerea băncilor populare locale, el s-a afirmat ca o figură reprezentativă a elitei de la începutul secolului al XX-lea, înainte de a fi răpus prematur de tifosMarian Cozma - Despre viața magistratului Podoleanu (interviu)

Gheorghe Chiper-Dinograncea (1911-1977), avocat, doctor în științe economice și politice, publicist și scriitor, născut în satul Podolenii de Sus. Este cunoscut mai ales pentru romanul autobiografic Târgul trăsniților, în care evocă atmosfera Hușului interbelic

Note

Cozmești