__FARACUPRINS__ 1879 (MDCCCLXXIX) a fost un an obișnuit al calendarului gregorian, care a început într-o zi de miercuri.
Evenimente thumb|180px|29 aprilie: Alexandru de Battenberg devine principele Bulgariei.
Ianuarie 11 ianuarie: Începutul războiului zulu în Africa de Sud.
Martie 5 martie: Principele Brâncoveanu aduce din partea Regelui Oscar al II-lea al Suediei și Norvegiei ordinul "Serafimilor" pentru Carol I. 13 martie: Prințul Arthur, Duce de Connaught și Strathearn, al treilea fiu al Reginei Victoria, se căsătorește cu Prințesa Louise Margaret a Prusiei.
Aprilie 29 aprilie: Alexandru de Battenberg devine principele Bulgariei.
Mai 1 mai: Fondarea Marelui Orient al României, prima obediență masonică suverană și independentă din România, și promulgarea primei sale Constituții.
Iulie 22 iulie: Foarte bolnavă în ultima vreme, Principesa Elisabeta pleacă în străinătate pentru tratament.
Septembrie 18 septembrie: Alexandru de Battenberg, Principele Bulgariei, nepotul țarului Rusiei, prietenul și ruda domnitorului Carol I sosește la București fiind primit cu onorurile cuvenite unui suveran.
Octombrie 7 octombrie: Dubla Alianță (Alianța austro-germană). Pact secret între Austro-Ungaria și Reichul german, prin care cele două state își promiteau sprijin în cazul unui atac al Rusiei. 14 octombrie: Carol I pleacă în Dobrogea împreună cu ministrul de interne, Mihail Kogălniceanu, în prima sa călătorie în noua provincie a țării.
Nedatate 1879-1884. Războiul din Pacific. Conflict între Bolivia, Chile și Peru privind teritoriile de pe coasta Pacificului (regiunea Atacama). 1879-1914: Canalul Panama. Canal navigabil din Panama inaugurat pe 15 august 1914. București: Inaugurarea celei de-a doua statui din fața Universității, reprezentând pe scriitorul Ion Heliade Rădulescu și sculptată de italianul Ettore Ferrari. Efectul Hall. Este descoperit de fizicianul american Edwin Herbert Hall. Începutul Războiului din Pacific dintre Chile pe de o parte și Peru și Bolivia pe de cealaltă parte, terminat în 1883 prin victoria statului Chile. La Marseillaise devine imnul național al Franței. Timișoara: Încep lucrările la prima rețea de telefon (primii 52 de abonați). Rețeaua a fost construită ca o firmă privată de către Ignațiu Leyritz.
Arte, științe, literatură și filozofie 15 septembrie: Are loc un recital al lui Johannes Brahms și Joseph Joachim la Timișoara. Apare prima agenție de presă din România, „Agenția Havas a României” Ion Creangă publică Amintiri din copilărie și Popa Duhu. La Teatrul Național din București are loc premiera comediei O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale. Se înființează Ordinul Masonic Marele Orient al României. Thomas Alva Edison a inventat becul cu incandescență.
Nașteri 22 ianuarie: Francis Picabia, pictor și poet francez (d. 1953) 14 martie: Albert Einstein, fizician german de origine evreiască (d. 1955) 23 martie: René Jeannel, zoolog francez (d. 1965) 15 aprilie: Theodor Capidan, lingvist român (d. 1953) 16 aprilie: Gala Galaction, scriitor român (d. 1961) 20 aprilie: Paul Poiret, creator francez de modă (d. 1944) 26 aprilie: Owen Willans Richardson, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel (d. 1959) 14 mai: Marele Duce Andrei Vladimirovici al Rusiei (d. 1956) 19 mai: Prințesa Feodora de Saxa-Meiningen (d. 1945) 8 august: Emiliano Zapata, revoluționar mexican (d. 1919) 30 august: Aurel Popp, artist plastic român (d. 1960) 31 august: Împăratul Taishō, al 123-lea împărat al Japoniei (1912-1926), (d. 1926) 7 septembrie: Prințul Francisco José de Braganza (d. 1919) 9 octombrie: Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel (d. 1960) 11 octombrie: Prințesa Marie Louise de Hanovra, prințesă de Baden (d. 1948) 14 octombrie: Miles Franklin (n. Stella Maria Sarah Miles Franklin), scriitoare și feministă australiană (d. 1954) 29 octombrie: Leon Troțki, revoluționar rus (d. 1940) 6 noiembrie: Aurel Berariu, regizor și actor de teatru român (d. 1912) 18 decembrie: Paul Klee, artist elvețian (d. 1940) 21 decembrie: Iosif Stalin, dictator rus (d. 1953) 24 decembrie: Alexandrine de Mecklenburg-Schwerin, soția regelui Christian al X-lea al Danemarcei (d. 1952)
Decese
14 ianuarie: Prințul Henric al Țărilor de Jos (n. Willem Frederik Hendrik), 58 ani (n. 1820) 10 februarie: Honoré Daumier, 70 ani, artist plastic și litograf francez (n. 1808) 23 februarie: Albrecht von Roon (n. Albrecht Theodor Emil Graf von Roon), 75 ani, mareșal și om politic prusac (n. 1803) 10 martie: Prințul Paul de Thurn și Taxis (n. Paul Maximilian Lamoral), 35 ani (n. 1843) 13 martie: Adolf Anderssen (n. Karl Ernst Adolf Anderssen), 60 ani, șahist german (n. 1818) 27 martie: Prințul Waldemar al Prusiei (n. Joachim Friedrich Ernst Waldemar), 11 ani (n. 1868) 4 aprilie: Elizabeth Patterson Bonaparte, 94 ani, prima soție a lui Jérôme Bonaparte (n. 1785) 4 mai: William Froude, 68 ani, om de știință englez, fizician și inginer (n. 1810) 7 mai: Charles De Coster (n. Charles-Theodore-Henri De Coster), 51 ani, poet, romancier și scriitor belgian (n. 1827) 1 iunie: Napoléon Eugène (n. Napoléon Eugène Louis Jean Joseph Bonaparte), 23 ani, fiul lui Napoleon al III-lea (n. 1856) 11 iunie: Wilhelm, Prinț de Orania (n. Willem Nicolaas Alexander Frederik Karel Hendrik), 38 ani (n. 1840) 16 iulie: Maria Teresa de Savoia (n. Maria Teresa Fernanda Felicitas Gaetana Pia di Savoia), 75 ani, ducesă de Parma (n. 1803) 4 august: Ștefan Micle, 61 ani, pedagog și fizician român (n. 1817) 17 septembrie: Eugène Viollet-le-Duc (n. Eugène Emmanuel Viollet-le-Duc), 65 ani, arhitect francez (n. 1814) 5 noiembrie: James Clerk Maxwell, 48 ani, fizician scoțian (n. 1831) 30 decembrie: Constantin Năsturel-Herescu, 81 ani, general român și filantrop (n. 1798)
Vezi și Listă de conducători de stat din 1879
Categorie:1879