Diniaș sau Șăliște (, ) este un sat în comuna Peciu Nou din județul Timiș, Banat, România.
Localizare Se situează în zona de vest a județului Timiș, la circa 25 km vest-sud-vest de municipiul Timișoara, în Câmpia Timișului.
Istorie
Comparativ cu satele mult mai vechi din Banat, Diniașul este un sat relativ mai nou. Prima atestare documentară coincide cu Conscripția generală a Banatului care a avut loc în 1717. Acest recensământ a înregistrat atunci localitatea Dingnas, cu 50 de case, aparținând de districtul Timișoara. Satul s-a format în urma ultimelor valuri de colonizări sârbești la nord de Dunăre. De la apariția lui, el a fost locuit în marea majoritate de sârbi, printre care s-au aflat și români.Crețan, p. 118 Începând cu 1779 a fost alipit de județul Torontal, de care a aparținut până la unirea Banatului cu România. În această perioadă de administrație austro-ungară, a purtat esențial același nume, Dinyas, cu mici modificări. Biserica ortodoxă sârbească a fost construită în 1835. În perioada interbelică a purtat pentru scurt timp numele Săliște, de la Seliște - numele pe care îl purta locul unde s-au așezat sârbii la întemeierea satului.
Între 1951-1956, din Diniaș au fost deportate în Bărăgan 167 de persoaneAsociația Foștilor Deportați în Bărăgan, coordonator Silviu Sarafolean, Deportații în Bărăgan, 1951-1956, Editura Mirton, Timișoara, 2001 ISBN 973-585-424-4.
Demografie Satul a fost în trecut locuit aproape exclusiv de sârbi. Sârbii au fost majoritari până la începutul anului 1990, când balanța etnică s-a înclinat în favoarea românilor. Cu toate că românii au locuit împreună cu sârbii pe aceste meleaguri, până după al doilea război mondial, ei nu au constituit o comunitate importantă. După război, o mare parte dintre sârbi a început să părăsească localitatea, fiind treptat înlcocuiți de români.
La recensământul din 2002, populația satului era de 1.007 locuitori, în creștere cu 5% față de 1992. Această creștere poate fi explicată prin faptul că economia zonei s-a îmbunătățit și că Diniașul beneficiază de apropierea de Timișoara. Conform aceluiași recensământ, românii constituie 67% dintre locuitori, față de 51% cât reprezentau în 1992. Comunitatea sârbă a scăzut la numai 30%, față de 41% cât reprezenta în 1992.
Din punct de vedere religios, populația este mult mai omogenă, întrucât românii și sârbii sunt majoritari creștini ortodocși. Astfel, numărul credincioșilor ortodocși este de 879 sau 87%. A doua comunitate ca număr este cea penticostală, cu 119 credincioși (sau 12%).
Recensământul Structura etnicăAnulPopulațiaRomâniSârbiGermaniMaghiariAlte etnii 1880 1.389 - 1.293 75 21 - 1900 1.657 8 1.520 102 25 2 1930 1.656 7 1.636 6 7 - 1977 1.200 370 693 9 15 113 1992 959 488 399 3 15 54 2002 1.007 674 297 2 9 25
Economie Economia satului este predominant agricolă. Are suprafețe importante cultivate cu grâu. Se mai cultivă plante protejate și cartofi timpurii. În mod deosebit, la Diniaș se recoltează cantități mari de plante medicinale, în special mușețelul. Se mai practică și piscicultura în iazuri special amenajate.
Personalități locale Svetomir Raicov (n. 17 ianuarie 1921 - d. 1995), prozator. Svetozar Marcov (n. 20 iunie 1943), poet, prozator. Miomir Todorov (n. 6 aprilie 1951), prozator, publicist.
Bibliografie Ioan Lotreanu, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Țara”, Timișoara, 1935 Crețan, Remus, Dicționar toponimic și geografico-istoric al localităților din județul Timiș, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
Note
Legături externe Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A. Despre parohia sârbească Diniaș
Diniaș, Peciu Nou Diniaș, Peciu Nou