Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg () a fost un metalurgist, bijutier și tipograf german care s-a remarcat prin contribuția sa la tehnologia tipăririi.
Biografia Gutenberg s-a născut în orașul german Mainz. Gutenberg s-a născut într-o familie de patricieni bogați, care aveau o genealogie datată până în secolul al XIII-lea. A fost al doilea dintre cei trei copii născuți din cuplul aristocratic Friele Gensfleisch zur Laden (un negustor care a adoptat numele de familie „zum Gutenberg” după numele cartierului în care se mutase familia sa) și Else Wyrich.Părinții săi erau aurari și băteau monedă. În 1418 se crede că a fost înscris la Universitatea din Erfurt.
În anul 1428, din cauza confruntărilor civile dintre familiile patriciene și breslele meșteșugărești, a fost nevoit să se refugieze la Strasbourg. Aici s-a integrat în breasla meșterilor care prelucrau metale. După șase ani a revenit în orașul natal și și-a continuat cercetările cu privire la tipărirea textelor scrise.
A murit la 3 februarie 1468 la Mainz și a fost îngropat într-un cimitir al bisericii din Mainz.
Presa tipografică Este creditat cu crearea unui nou tip de presă tipografică și a unor cerneluri pe bază de uleiuri. Originea primelor prese ale lui Gutenberg este neclară, mai mulți autori considerând presele sale inițiale drept adaptări ale preselor fixe deja existente în Europa, în combinație cu tehnologia de tipărire cu caractere mobile din metal inventată în Coreea și China.right|200px Presa fixă în care foile de hârtie erau presate de blocuri de lemn în care fuseseră gravate textul și/sau ilustrațiile, a apărut pentru prima oară în China, și a fost folosită în Asia de Est cu mult timp înaintea lui Gutenberg. Până în secolele al XII-lea și al XIII-lea, numeroase biblioteci chineze conțineau zeci de mii de cărți tipărite. Primul sistem de tipărire cu caractere mobile din lume a fost inventat de Bi Sheng. Coreenii și chinezii cunoșteau tipărirea cu litere mobile, dar din cauza complexității sistemului de scriere folosit, această metodă nu a fost atât de utilizată ca în Europa Renașterii. În anul 1377, în Coreea, a fost tipărită o carte pe suport de hartie, intitulata Jikji. Nu se știe dacă Gutenberg cunoștea aceste tehnici sau le-a reinventat independent.
Biblia lui Gutenberg Gutenberg a introdus în mod sigur metode eficiente pentru producerea în masă a cărților, ducând la o creștere masivă a numărului de texte scrise în Europa — în mare parte datorită popularității Bibliei lui Gutenberg, prima sa lucrare produsă în masă, începând cu 23 februarie 1455. Totuși Gutenberg nu a avut talent la afaceri, și nu a obținut profituri substanțiale din invenția sa. Gutenberg a început experimentele cu tipografia din metal după ce s-a mutat din orașul natal Mainz la Strasburg (pe atunci oraș german, astăzi în Franța) - în jurul anului 1430. Știind că tipărirea cu blocuri de lemn implica mult timp și cheltuială, deoarece fiecare matriță, de mărimea unei pagini, trebuia gravată de mână separat și nu avea mare durabilitate, Gutenberg a tras concluzia că blocurile metalice puteau fi produse mult mai repede, prin combinarea unor matrițe mici și refolosibile pentru fiecare literă în parte. El a reușit să breveteze o metodă de confecționare a literelor din plumb, cupru și antimoniu, un material solid care permitea refolosirea și, mai ales, reașezarea în funcție de text, a adaptat cerneala de tipărire pentru litere metalice, pe bază de ulei și a creat un nou tip de presă tipografică.
În 1445, Gutenberg a tipărit prima operă, un fragment din Cartea sibilelor, o poezie germană din secolul al XIV-lea, însă forma literelor folosite era rudimentară. El a continuat cu fragmente din gramatica lui Aelius Donatius, apoi un calendar astronomic pe anul 1448, o bulă papală împotriva otomanilor și formulare-tip pentru indulgențe. În 1455, la Mainz, a finalizat tipărirea Bibliei, un volum in-folio cu 42 de linii pe fiecare pagină, inaugurând astfel era Gutenberg a tipărit probabil Biblia de 42 de rânduri, pe la mijlocul anilor 1450. Așezarea caracterelor și tipărirea Bibliei a durat peste doi ani. Istoricii estimează că, în primii ani ai tiparului, au fost publicate aproximativ 180 de exemplare, 150 dintre ele pe hârtie, iar 30 pe vellum. Prima sa cerneală era făcută din funungine de la lămpi, amestecată cu lac și albuș de ou. Fiecare pagină era marcată separat cu litere roșii (literele mari erau prelucrate manual în cerneală roșie) și ilustrată.
Recunoaștere În memoria lui Gutenberg, la Mainz există cel mai mare muzeu din lume dedicat istoriei tiparului. De asemenea, o stradă și una din piețele mari ale orașului îi poartă numele. Universitatea, înființată în 1477, poartă de asemenea cu mândrie emblema Gutenberg.
Note
Vezi și Tipărire Geck, Elisabeth. Gutenberg și arta tiparului.Traducere de Emeric Deutsch. București: Editura Meridiane, 1979
Legături externe Johann Gutenberg: omul care ne-a dăruit cărțile, 11 decembrie 2013, Nicu Pârlog, Descoperă
Categorie:Nașteri în 1398 Categorie:Decese în 1486 Categorie:Tipografi germani Categorie:Tipar Categorie:Bijutieri germani Categorie:Eponime ale craterelor de pe Lună Categorie:Eponime ale asteroizilor Categorie:Oameni din Mainz