Săliștea de Sus (în , în ) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România. Localitatea are o populație de locuitori (2011) și a fost declarată oraș prin Legea nr. 83/2004, împreună cu alte trei localități din județul Maramureș: Tăuții-Măgherăuș, Șomcuta Mare și Ulmeni.Legea nr. 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor comune, publicat în Monitorul oficial, Partea I nr. 310 din 7 aprilie 2004

Istoric Prima atestare documentară: 1365 (Keethzeleste).Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.

Etimologie Etimologia numelui localității: dintr-un nume topic Săliște (< subst. regional săliște „sat pustiit; locul pe care a fost așezat un sat; vatra satului" < sl. selište „cort, locuință, curte" < selo „moșie, ogor"; cf. bg. selište) + de + Sus.Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.

Geografie Orașul Săliștea de Sus este situat în nordul României, în partea de sud-est a Depresiunii Maramureș, la poalele de nord-est ale Munților Țibleș, pe cursul superior al râului Iza.

Demografie

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Săliștea de Sus se ridică la 4.856 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.893 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,01%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (94,75%), iar pentru 3,03% nu se cunoaște apartenența confesională.

Stema localității Stema orașului Săliștea de Sus se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea dreaptă, în câmp albastru, se află un braț în armură de argint, ținând în pumn o sabie de argint cu garda de aur. În partea stângă, în câmp roșu, se află o călimară cu o pană de aur. În vârful scutului, în câmp de argint, se află o gură de mină neagră. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificația elementelor: Brațul în armură ținând în pumn o sabie este un simbol din stema nobiliară a familiilor Iuga și Vlad, semnificând continuitatea de astăzi a celor două familii în orașul Săliștea de Sus. Călimara cu pană face referire la localitatea din Maramureș cu cei mai mulți studenți și la poetul Ion Iuga care s-a născut în localitate. Gura de mină reprezintă intrarea în ocna de sare din localitate, ce a existat în anii 1650-1700, în zona dealului Cetățuie; locul minei a dispărut (s-a surpat), lăsând în urma sa un izvor de apă sărată pe care locuitorii o folosesc și azi, reprezentând bogăția solului. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Hotărârea Guvernului nr. 812 din 10 octombrie 2018 și publicată în Monitorul Oficial nr. 892 din 23 octombrie 2018.

Politică și administrație Orașul Săliștea de Sus este administrat de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:

Obiective turistice Biserica din lemn „Sfântul Nicolae” (denumită și „Biserica Nistoreștilor” sau „Biserica din Deal”), construită în anul 1650. A fost incendiată de tătari în 1717, fiind refăcută ulterior. Biserica din lemn „Sfântul Nicolae” (denumită și „Biserica Bulenilor” sau „Biserica din Vale”), construită în anul 1722. Are picturi originale pe pereții interiori și icoane datând din secolul al XVIII-lea.

Personalități locale Gavrilă Iuga (1880 - 1940), doctor în drept, avocat, deputat în Parlamentul României Mari; prefect al jud. Maramureș (noiembrie 1928 - aprilie 1931). Ion Iuga (1940-1993), poet, traducător. Vol. Tăceri neprimite (1969), Țara fântânilor (1971), Din Marmația (1977), Ieșirea din vis (1982) etc. Dumitru Iuga (n. 1942), poet, etnolog. Vol. Cerb alb (1976), Mileniul provizoriu (1996). Nicolae Iuga (n. 1953), profesor universitar, jurnalist; Viorel Iuga (n.1962), pastor, președintele Uniunii bisericilor creștine baptiste din România (2015-2019).

Monument comemorativ Troița Eroilor din cele două războaie mondiale, realizată (în 2013) de meșterul Toader Bârsan (1944-2022) și amplasată în cimitirul Bisericii Nistoreștilor.

Note thumb|260px|right|Săliștea de Sus pe Harta Iosefină a Maramureșului, 1782-1785

Vezi și Valea Izei și Dealul Solovan (sit de importanță comunitară) Valea Izei și Dealul Solovan (arie de protecție specială avifaunistică)

Legături externe

Fotografii „Om lângă om, cu mâinile goale”, 4 iulie 2005, Dana Ciobanu, Jurnalul Național

Săliștea de Sus Săliștea de Sus