Alex Leon (pseudonimul lui Sándor Löwinger; ) a fost un pictor și grafician evreu maghiar din România.

Biografie Născut într-o familie de evrei săraci, fiu al unui meseriaș din Valea Jiului. În 1916, în timpul Primului Război Mondial, s-a refugiat împreună cu familia la Oradea, unde a urmat studiile secundare. A urmat patru clase la Școlii Civile de Băieți, pe care a absolvit-o în 1922. Între 1923 și 1926 s-a pregătit ca croitor, obținând diploma de maistru. Între 1923 și 1926 s-a format ca croitor, obținând calificarea de maistru, iar ulterior a lucrat timp de trei ani la tipografia Sonnenfeld, unde s-a inițiat în tehnica gravurii. În paralel a început să practice litografia și fotografia, formându-și în mod autodidact cultura artistică.

În 1928 a devenit membru al Școala de pictură de la Baia Mare, unde a început să studieze pictura.

Între 1930 și 1932 a trăit la Praga, unde a intrat în contact cu noile curente artistice germane și a lucrat pentru revista Simplicus, iar în 1932 și-a vernisat prima expoziție la Clubul Ziariștilor din Oradea, care, conform acestuia, a avut un succes moral semnificativ, dar nu a vândut nicio lucrare, deoarece stilul său era prea nou pentru publicul local. Următorii ani au adus noi expoziții la Timișoara, Arad, Cluj și Oradea, iar în 1934 și 1936 i-au apărut două albume de litografii la Timișoara. În 1932 a atras atenția prin coperta unui manifest antifascist, influențată de desenele politice ale lui György Ruzicskay.

În 1936, Dezső Vámos, un inginer din Oradea, a inițiat o acțiune pentru a-i permite să plece șase luni la Paris.

Aici i-a cunoscut pe Tihanyi Lajos și Marc Chagall, care l-au apreciat și l-au încurajat să continue. S-a alăturat curentului abstract, unde culoarea domina forma, dar în lucrările sale nu s-a exprimat complet. A căutat legătura dintre arta abstractă și naturalism. Prin Tihanyi Lajos, care trăia la Paris de 20 de ani, a descoperit viața pariziană și întreaga lume artistică și s-a alăturat Academiei Ranson, unde a învățat sculptură. Aici a studiat sub îndrumarea unor artiști precum Lajos Tihanyi, Marc Chagall și Aristide Maillol. La una dintre expozițiile Academiei, unul dintre desenele sale a fost remarcat, iar în scurt timp a devenit asistent al instituției.

În aceeași perioadă, Alex Leon a expus lucrări la galeria Jeanne Bucher, specializată în arta modernă.

În 1939 a relatat impresiile sale despre perioada petrecută la Paris în paginile revistei Brassói Lapok. Tot în această perioadă a realizat coperta volumului lui Tamás Maros, De la Marosportus la Moscova, și a publicat desene mobilizatoare în revistele Realitatea Ilustrată, Cuvântul liber, Szabad Szó și Brassói Lapok, ilustrând și volumele colecției Ajándékregénytár.

Arta sa, cu puternică dimensiune socială și anti război, denunța nedreptatea și mizeria, fapt pentru care biograful István Borghida l-a descris drept un „pictor instinctiv de imagini onirice”. A realizat, între altele, portretul prietenului său, poetul Imre Horváth.

În vara lui 1939 s-a întors în România, locuind la Oradea, Brașov și Timișoara. În 1940 a revenit la Oradea, unde intenționa să se stabilească definitiv.

În această perioadă, pentru a-și întreține mama văduvă, s-a întors la lucrul în laborator fotografic, mărind fotografii timp de șase-opt ore pe zi, neavând posibilitatea aparițiilor publice, fiind considerat de autorități comunist.

În 1942 a fost trimis într-un lagăr de muncă forțată, unde în 1943 s-a îmbolnăvit grav de tifos, fără posibilitatea de a beneficia de îngrijire medicală, dar a reușit să supraviețuiască și să evadeze, refugiindu-se în Uniunea Sovietică, unde a fost internat în spital. Potrivit unor surse, a murit acolo, la Ostroh, după 8 martie 1944; alte mărturii afirmă că s-ar fi înrolat în Armata Sovietică și și-ar fi pierdut viața în luptele împotriva trupelor naziste, tot la Ostroh.

Galerie

Note

Categorie:Nașteri în 1907 Categorie:Decese în 1944 Categorie:Pictori români