Ibănești este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Ibănești (reședința), Mânzați și Puțu Olarului.
Istorie Satul Mânzați este cea mai veche așezare atestată istoric și a primit numele lui Toader Mânzat, amintit în cronici de domnitorul Ștefan cel Mare. Existența satului a fost menționată pentru prima dată într-un document emis pe 24 aprilie 1434. Actualmente, actul este păstrat în Arhivele Centrale de Stat din Varșovia, într-o secțiune dedicata Moldovei.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Simila a județului Tutova și era alcătuită din satele Ibănești, Puțu Olarului, Corneiul și Ghicani, cu o populație de 900 de locuitori. În comună existau două biserici și o școală primară de băieți. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Mânzați-Răzăși, alcătuită din satele Ibana, Mânzați-Boerești și Mânzați-Răzăși (reședința), cu o populație de 833 de locuitori. În comună exista o școală primară de băieți și o biserică.
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comuna Ibănești avea o populație de 1158 de locuitori, iar comuna Mânzați – 800.
În anul 1950, comunele au fost incluse în raionul Bârlad din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Iași. În acest timp, satul Ibana a fost desființat. În anul 1956, satul Ghicani a trecut la comuna Alexandru Vlahuță. În anul 1964, satele Mânzați-Boerești și Mânzați-Răzeși primesc numele de Mânzații de Jos și Mânzații de Sus.
În anul 1968, comuna Ibănești a trecut la județul Vaslui, dar a fost desființată imediat, iar satele ei au incluse în cadrul comunei Alexandru Vlahuță. Tot atunci, satul Mânzații de Jos a primit numele de Mânzați, iar satul Mânzații de Sus a fost desființat și contopit cu satul Mânzați. Comuna Ibănești a fost înființată în anul 2003, în structura actuală.
Caracterizare fizico-geografică Geologia
Teritoriul comunei Ibănești aparține din punct de vedere geologic de Platforma Moldovenească. Aceasta este alcatuită dintr-un soclu puternic cutat și metamorfozat de vârsta precambiana, și o cuvertură necutată cu structură monoclinală post proterozoică. Cuvertura este alcatuită dintr-o succesiune de argile și nisipuri, având intercalate orizonturi de calcar . Cuaternarul este reprezentat prin depozitele aluviale, întâlnite in lunca râului Ibana.
Relieful
Relieful poate fi caracterizat in general drept structural si fragmentat, datorită văilor adânci și a faptului că dealurile sunt înguste. Cotele cele mai înalte sunt în cele doua culmi interfluviale aproape paralele în estul și respectiv vestul comunei numite de localnici “zări”. Celelalte dealuri sunt mai scunde, înălțimea lor fiind in raport cu distanța fața de albia râului . De o parte și de alta a râului Ibana apare aspectul de șes .Cotele cele mai înalte sunt în zona de vest a comunei .În vestul satului Mânzați sunt: Dealul Gherghești 447,8 m, Dealul Lunca 382,5 m. În vestul satului Ibănesti este o cotă de 357,8 pe Dealul Oblic. În vestul satului Puțu Olarului este o cotă de 298 m pe dealul Buciog. În estul comunei cea mai înaltă cotă este 297 metri pe dealul Pătrășcani. Peste 250 metri au dealurile Cojocăriței si dealul Bombonica.
Clima Climatul comunei are un caracter continental, cu ierni reci și veri calde și uscate. Temperatura medie anuală este de 9.8 grade C. Maxima anuală se înregistrează în luna iulie (22 grade C), iar minima se înregistrează în luna ianuarie (-3. 5 grade C). În anul 1936 s-a Înregistrat o valoare maximĂ de 39.7 grade C, iar în anul 1942 s-a înregistrat o valoare minimă de -30.5 grade C. Regimul pluviometric exprimă un climat continental cu variații mari în timp si spațiu, diferența anuală de precipitații dintre regiuni se datorează condițiilor geografice și expunerii în calea maselor de aer umed. Cantitatea anuală de precipitații în zona este de 437 l/mp. În luna iunie se înregistrează o cantitate de 73.4 l/mp, iar în luna februarie o cantitate de 23.8 l/mp. Cantitatea maximă de precipitații în 24 h, s-a înregistrat în luna august 1968 (86.4 l/mp). Vântul are cea mai mare medie la începutul primaverii (3.9 m/s) iar cea mai mică la sfârșitul verii (2.6 m/s). Dominante sunt cele din nord , apoi cele din nord-est si sud. Precipitațiile sunt de cele mai multe ori insuficiente pentru culturile agricole. În perioadele calde ale anului grindina este destul de frecventă . În iulie 2000 grindina a distrus total sau parțial culturile agricole pe 50 la sută din suprafațele cultivate și a distrus total acoperișurile la peste 100 de case. Apele thumb|left|Hidrografie Ibănești, Vaslui Rețeaua hidrografică este reprezentată de râul Ibana și afluienții săi. Râul Ibana izvoraște din nordul comunei , strabate partea vestică a satului Mânzați, centrul satelor Ibănesti și Puțu Olarului , ajunge în comuna Băcani unde se unește cu râul Simila. Râul Simila se varsă la rândul său în Barajul de acumulare Râpa Albastră de langa orasul Barlad . Afluienții raului Ibana : Pârâul Soci izvorăște în pădurea cu același nume în NE comunei, traversează zona estică a satului Mânzați apoi în sudul acestui sat se varsă in Ibana . Pârâul Corbu izvoraște în padurea Corbu aflată între satele Ibanești și Mânzați, în zona vestică, are o lungime de circa 1,5 km, parcurge circa 1 km din SVV spre NNE, apoi î-si schimbă direcția spre SEE și se varsă în Ibana. În anii secetoși, acest pârâu seacă sau nu mai ajunge în Ibana fiind oprit de iazuri făcute de săteni pentru irigarea legumelor sau a altor produse agricole. Pârâul Cojocariței izvoraște în vestul satului Ibănești, traverseaza Valea Cojocăriței din direcția SSV spre NNE apoi își schimbă direcția spre est , traversează zona vestică a satului, trece pe langă școală, grădiniță, dispensar , farmacie, camin cultural , monumentul eroilor și se varsă în Ibana, chiar în centrul satului, lângă statia de autobuz. Pârâul Fântânele are izvorul în NE satului Ibănești, se varsă în Ibana în zona de sud a satului reședința de comuna. Pârâul Oblic izvoraște în vestul satului Puțu Olarului și se vars în Ibana. Pânza freatică în zona de șes este la 8-10 metri , iar în zonele înalte diferă foarte mult . În dealul “Valea Gorneilor” sătenii au găsit apă la 1,5 metri adâncime (la Fântâniță) iar pe dealul Candrea , la aceeași altitudine(circa 200 metri) sătenii au găsit apă la 18 metri . Întrucât bazinul hidrografic al râului Ibana este pe teritoriul comunei de numai 41,5 km pătrați și albia râului în cursul mijlociu și inferior se afla la mai mult de 3-4 metri adancime, în comună nu sunt pericole de inundații cu excepția zonelor de confluiență a parâielor Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se pot inunda câteva hectare de culturi agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje din beton .thumb|Baraj din beton la Ibănești, Vaslui
Vegetația și fauna Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și salcâmul (Robinia canina) pe dealurile mai joase. Alături de stejar, în pădurile Buciog si Oblic din vestul comunei mai sunt gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Frasinus excelsior), teiul(Tilia tomentosa), arțarul (Acer campestris), paltinul (Acer pseudoplatanus). În zona de șes crește salcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt paiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele de cultură sunt atacate de buruieni ca stirul (Atriplex), știrița(Amaranthus retrofelexus), troscotul (Paliganus eviculare), pelinul (Artemisia austriaca), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago), pălămida (Cirsius arvense). Fauna este reprezentată de mistreț (Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), dintre mamifere , și dintre păsări cioara (Corys corona), corbul (Corvus corax), privighetoarea (Luscinia luscinia), mierla (Turlus merula), gaița (Garulus glandarius). Dintre mamifere întâlneam și lupul (Canis lupus) dar se pare că a dispărut din zonă, ultima dată fiind văzut prin 1980 în pădurea de pe dealul Buciog în timpul unei partide de vânătoare. În zonă mai traiește cârtița, popândăul, șoarecele de câmp, dintre reptile întâlnim sopârla și unele specii de șerpi iar dintre insecte găsim majoritatea speciilor specifice zonei. Solurile Solurile locale s-au format în condițiile împăduririi totale sau parțiale din trecut. Solurile bruno -argiloiluviale predomină în partea de nord și cea de sud-vest , unde pădurea are o puternică prezentă iar dealurile sunt mai înalte . În vestul satului Ibănești pe dealul Pleșa și în estul satului Mânzați predomină solurile cenușii iluviale. În lunca râului Ibana sunt soluri aluvionare iar pe versanții din estul satelor Ibănești și Puțu Olarului există zone de cernoziom, în special cernoziomul cambic dar sunt supuse degradarii și eroziunii datorate în primul rând utilizării nechibzuite de către locuitori . Resursele naturale La resurse naturale putem menționa materialele folosite în construcții , lemn și nisip, luturi sau argile. Lemnul este folosit și pentru încălzirea locuințelor. Arii naturale protejate În 1889, în unul din depozitele nisipoase din apropierea satului Mânzați , cercetătorul Grigore Ștefănescu a descoperit scheletul fosilizat al unui mamut din specia Deinotherium gigantissimum. Acest exemplar, astăzi una dintre piesele valoroase ale Muzeului de Științe Naturale „Grigore Antipa” din București, este singurul complet din lume. În 2005 printr-o hotarare a Consiliului Județean Vaslui terenul unde a avut loc descoperirea a devenit rezervatie paleontologica de interes național , la propunerea geologului Gabriel Sava .
Caracterizare socio- economică Populația
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ibănești se ridică la 1.317 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.451 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (92,41%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,33%), iar pentru 7,52% nu se cunoaște apartenența confesională.
Populația celor trei sate era de 1903 locuitori în 1930, a atins maximul înainte de industrializarea forțată, în 1959 la aproximativ 2300 (2605 loc. împreună cu satul Ghicani care în prezent aparține comunei Alexandru Vlahuță. Ghicani avea în anul 1977, 263 locuitori). Deși mulți au migrat în orașe, în anii 70 populația a rămas relativ constantă datorită natalitații ridicate încurajate de regimul comunist. După 1980 natalitatea a scăzut în special datorită îmbătrânirii populației, marea majoritate a tinerilor preferând să migreze în orașe. După căderea comunismului numărul locuitorilor a crescut lent dar nu datorită creșterii nivelului natalitații ci mai degrabă datorită reîntoarcerii în locurile natale a șomerilor și a pensionarilor ce migraseră în orașe industriale sau miniere cu ceva timp in urmă. Deși sporul natural e în prezent pozitiv în toate localitățile comunei, îmbătrânirea și pustiirea satelor este ireversibilă, tinerii preferând să migreze în străinătate sau în orașe cu perspective economice cum ar fi București sau Timișoara.
Politică și administrație Comuna Ibănești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Învățământul thumb|Școala Ibănești, Vaslui În comuna Ibănești sunt grădinițe în satele Ibănești și Mânzați, școala primară în Mânzați și școala gimnazială la Ibănești.
Așezările În comună sunt câteva case din cărămidă arsă și unele mai noi din BCA sau bolțari din beton dar majoritatea locuințelor sunt construite din lemn , lut și paie.