Soveja este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Dragosloveni (reședința) și Rucăreni.
Etimologie Există mai multe legende privind proviniența termenului Soveja. Prima ar fi că ar avea origini din limbile dacă, latină și slavă, și ar putea proveni de la următorii termeni: sala (ce ar însemna lăcaș sau locuință), sova (ce ar însemna grai), veja (ce ar însemna turn de apărare) sau so viz (ce ar însemna apă sărată).Soveja pe un picior de rai, pe o gură de rai, accesat la 31 mai 2026 O altă legendă susține că numele comunei ar putea proveni de la păstorul Sovoș și de la baba sa Eja și ar însemna „plaiul lui Sov şi al Ejei”, sau că termenul ar avea origini daco-romano-slave cumană (în care ar însemna „apă sărată”), bulgară, sârbă („noapte” şi „bufniţă”), maghiară etc.
Termenele celor două localități care compun comuna: Dragosloveni și Rucăreni ar proveni de la localitățile înrudite Dragoslavele respectiv Rucăr (ambele din județul Argeș), de unde au pribegit la începutul secolului al XVI-lea, întemeind aici cele două sate, cu nume derivate de la cele două localități de bază. Se spune că locuitori musceleni ar fi migrat ca păstori pe aceste meleaguri, trecând prin sudul Transilvaniei spre sud-vestul Moldovei, care ar fi fugit de rumânie (șerbie). Ar fi migrat în aceste zone peste 50 de familii, migrând spre Țara Bârsei, prin pasul Branului.
Așezare thumb|Priveliște din comună Comuna se află în zona montană din nord-vestul județului, la limita cu județul Bacău, în zona cursului superior al râului Șușița. Este traversată de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre sud de Tulnici (unde se termină în DN2D) și spre sud-est de Câmpuri, Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2).
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Soveja se ridică la 2.007 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.159 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (93,82%), iar pentru 6,18% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,43%), iar pentru 6,68% nu se cunoaște apartenența confesională.
Politică și administrație Comuna Soveja este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, , de la , este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:
Istorie Atestări documentare Soveja este atestată documentar înainte de 1645. Numele său arhaic ar fi fost Sohoveja, fiind pomenit în 1616 în documente cu această denumire, când Radu, voievodul Moldovei, întărea un uric vizând mai multe părţi de moşie pentru starostele „Drăguţul Bogdan… a căror ispisoace şi urice de la Petru Voievod, Ieremia Voievod şi Ştefan Tomşa Voievod, i-au fost prădate de leşi…”.
Evoluție administrativă
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Zăbrăuți a județului Putna și era, ca și acum, formată din satele Dragosloveni și Rucăreni, cu 2491 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Vidra a aceluiași județ, cu o populație de 2500 de locuitori.
În 1950, a fost transferată raionului Panciu din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. În 1968, comuna a trecut la județul Vrancea.
Monumente istorice stanga|miniatura|200x200px|Mausoleul eroilor din Primul Război Mondial, monument memorial de interes național din comuna Soveja miniatura În comuna Soveja se află fosta mănăstire Soveja, monument istoric de arhitectură de interes național, ridicată în 1645 de Matei Basarab, din care se păstrează biserica „Nașterea Domnului”, turnul clopotniță și fragmente din zidul de incintă. La Mânăstirea Soveja a fost surghiunit Alecu Russo de către domnitorul Mihail Sturza în urma reprezentării comediei Jicnicerul Vadră. Aici scriitorul ascultă de la rapsozii locului cântece, balade, doine, una dintre acestea fiind balada Miorița pe care o va transmite lui Vasile Alecsandri. În timpul surghiunului său de 5 săptămâni, scrie jurnalul Soveja. Ziarul unui exilat politic la 1846, publicat postum de Al. Odobescu.
Un alt monument de interes național din comună este Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial, construit între 1923 și 1928 și inaugurat în 1929 și clasificat ca monument funerar sau memorial. miniatura
În rest, în comună mai există două obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument memorial sau funerar cimitirul ostașilor germani aflat la marginea mănăstirii. Celălalt este un sit arheologic aflat la sud-est de satul Dragosloveni și care cuprinde urmele unor așezări din eneolitic(cultura Cucuteni faza A), Epoca Bronzului și perioada Latène (cultura geto-dacă).
Personalități
Simion Mehedinți (1869-1962), academician, geograf și geopolitician. Alexandru Hanță (1932 - 2008), profesor universitar. Gheorghiță Geană, profesor universitar, filosof, antropolog. Nicolae Turcan, profesor universitar, filosof, teolog, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Gheorghe Nedelcu, conferențiar universitar, doctor în chimie. Constantin Fătu, profesor universitar, medic.
Note
Vezi și Soveja (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Lectură suplimentară Monografia comunei Soveja, Florica Albu, Iulian Albu, Editura Universal Dalsi, București, 2002
Legături externe Mausoleul de la Dragosloveni-Soveja Soveja, oaza de liniste din Vrancea , Alexandrina Iordache, 1 septembrie 2012, InfoEST Soveja isi plange prezentul, 19 august 2006, Marian Garleanu, România liberă Soveja, ca un pansament pe rana uitării, 5 noiembrie 2011, Dumitru Manolache, Ziarul Lumina Soveja, cea mai ozonată stațiune din Europa a ajuns un cătun părăsit, 19 aprilie 2010, Adevărul ,, SOVEJA – IERUSALIMUL COPILĂRIEI MELE”, 11.05.2015, Constantin Macarie, Emigrantul.ro Comoara din Soveja , Cristi Merchea, 08.11.20202, emigrantul.ro La Soveja, o mămică tânără mai coase cămăși populare. Cu mii de aprecieri pe Facebook , Cristi Merchea, 22.02.2019, emigrantul.ro Drui, drui, drui, la Sumedrui… la Soveja , 25.10.2016, Cristi Merchea, Raul Necula, emigrantul.ro Mausoleul Soveja – „un parapet de capete uscate rămâne, pân-la urmă, din eroi” Cristi Merchea, 27.09.2016, emigrantul.ro Soare, biciclete, istorie și oameni frumoși la Soveja , Cristi Merchea, 18.09.2016, emigrantul.ro Locul meu de suflet, Soveja, Elena Loredana CIOBĂNACHE, 13.09.2016, emigrantul.ro Odă bucuriei la Soveja , Cristi Merchea, 26.10.2015, emigrantul.ro „Din momentul ăsta construim” la Soveja , Cristi Merchea, 04.03.2021, emigrantul.ro Memento Miorita,165 de ani, la Soveja, Romeo Valentin Muscă, 28.03.2011, Ziarul de Vrancea S-a stins „doamna școlii” din Soveja, Cristi Merchea, 7 mar 2016, Ziarul de Vrancea Galerie foto!!! Marele incendiu de la Soveja sau cum se repetă tragedia Colectiv , 13 feb 2016, Marian Florin DÎRDALĂ, Ziarul de Vrancea Soveja, stațiunea copilariei mele, distrusă de ignoranță, Alexandra TĂTARU, 19 feb 2016, Ziarul de Vrancea Sărbătoare la Soveja: "Mierarul" nostru a împlinit 100 de ani, Prof Constantin Macarie, 22 dec 2014, Ziarul de Vrancea Sovejanul Mircea Stoica este din nou cel mai bun pădurar vrâncean, Gabriel Sava, 12 sep 2014, Ziarul de Vrancea Traseele turistice din Soveja, marcate de voluntari, Constantin Macarie,8 sep 2016, Ziarul de Vrancea „Soveja între realitate și amintire”, o frescă a societății sovejene interbelice și postbelice Costică NEAGU, 4 aug 2019, Ziarul de Vrancea „Tribunul învățătorimii” este vrâncean | Vasile Iftimescu, născut la Valea Sării, a fost învățător la Școala Soveja timp de 22 de ani, Prof. Ioan Potop, 23 iul 2019, Ziarul de Vrancea Apicultorul Ovidiu Bînzaru din Soveja are produsul montan ”miere de mană”, Ziarul de Vrancea Cea mai frumoasă casă de Crăciun - Concurs organizat de Primăria Soveja, Ziarul de Vrancea, 6 dec 2020, Ziarul de Vrancea Un pic de istorie din Soveja, Cristi Merchea,10 feb 2021, Ziarul de Vrancea SOVEJA, un loc scăldat de istorie și legendă, Marian MUȘAT, 07 decembrie 2019, Revista Ferma CAȘCAVALUL DE SOVEJA e făcut cu... socoteală!, Marian MUȘAT, 05 noiembrie 2019, Revista Ferma Mănăstirea Soveja
Biserica - pildă de pace între domnitorii Matei Basarab și Vasile Lupu , 3 august 2009, Alexandru Briciu, Ziarul Lumina
Soveja Soveja