Sorin Mihai Grindeanu () este un politician român care a ocupat funcția de prim-ministru al României între ianuarie și iunie 2017, când a fost demis prin moțiune de cenzură.
Grindeanu a fost membru al Camerei Deputaților din 2012 până în 2016, când a câștigat alegerile locale și a fost ales președintele Consiliului Județean Timiș. Anterior, între 17 decembrie 2014 și 17 noiembrie 2015, a ocupat funcția de ministru al comunicațiilor în cadrul celui de-al patrulea guvern al lui Victor Ponta.
La 28 decembrie 2016, liderul PSD, Liviu Dragnea, l-a nominalizat pentru a forma un nou guvern, iar două zile mai târziu, președintele Klaus Iohannis l-a numit oficial prim-ministru, funcție pe care a preluat-o la 4 ianuarie 2017. În primele luni, guvernul său a adoptat un decret de dezincriminare a anumitor fapte de abuz în serviciu, ceea ce a stârnit proteste pe scară largă.
După demiterea sa prin moțiune de cenzură în iunie 2017, Grindeanu a devenit președintele ANCOM până în 21 decembrie 2020, când a revenit în Camera Deputaților. A ocupat funcția de președinte interimar al Camerei Deputaților în noiembrie 2021. Din 25 noiembrie 2021, a fost viceprim-ministru în Guvernul Ciucă, alături de Hunor Kelemen. A fost ministru al transporturilor în guvernul Ciucă și în guvernele Ciolacu. La 24 iunie 2025, a revenit ca președinte al Camerei Deputaților.
Pe 20 mai 2025 a fost ales președinte interimar al Partidului Social Democrat, iar la 7 noiembrie 2025 a devenit președinte cu puteri depline, fiind singurul candidat la șefia partidului.
Biografie Sorin Grindeanu s-a născut la 5 decembrie 1973, în Caransebeș, Grindeanu este singurul copil al Anei și Nicolae Grindeanu. Ambii părinți au fost profesori. Tatăl său a fost director la Colegiul Național „C.D. Loga” din Caransebeș,inspector școlar al județului Caraș-Severin, președinte al PSD Caransebeș și consilier județean în cadrul Consiliului Județean Caraș-Severin.
În 1997 a absolvit Facultatea de Matematică a Universității de Vest din Timișoara (secția informatică), apoi, timp de un an, a urmat studii aprofundate (specializarea baze de date). În 2013, Grindeanu a absolvit un program postuniversitar în Științe Militare, Informații și Ordine Publică, organizat de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” din București.
Activitate politică Grindeanu a intrat în politică în noiembrie 1996 ca membru al Partidului Democrației Sociale din România, care ulterior a fost redenumit Partidul Social Democrat, în urma fuziunii cu un alt partid minor de stânga și a devenit membru al Internaționalei Socialiste. Doi ani mai târziu, în octombrie 1998, a devenit vicepreședinte al Organizației de Tineret a partidului din Timiș. La începutul anilor 2000, a continuat să urce în ierarhia partidului, devenind un membru proeminent al organizației locale din Timiș și președintele acesteia în decembrie 2003. A intrat în politica națională în 2012, când a fost ales pentru un mandat de patru ani ca deputat în Parlamentul României. În calitate de deputat, Grindeanu a fost coautorul mai multor inițiative legislative privind codul fiscal, dialogul social, dreptul muncii, funcționarea asociațiilor de proprietari, insolvența individuală, legile privind energia și gazele naturale sau contractele de credit pentru consumatori. El este și unul dintre susținătorii propunerii referitoare la castrarea chimică a persoanelor acuzate de pedofilie.
Grindeanu a fost numit ministru al comunicațiilor la 17 decembrie 2014, în cadrul guvernul Ponta, funcție pe care a deținut-o până la dizolvarea guvernului, la 17 noiembrie 2015.
La 30 iunie 2016, Grindeanu a demisionat din funcția de deputat pentru a se întoarce în județul Timiș, unde a fost ales președinte al consiliului județean local, în cadrul unui acord între PSD, PMP și ALDE.
Prim-ministru al României
După victoria electorală a Partidului Social Democrat în alegerile legislative din 11 decembrie 2016, Liviu Dragnea, liderul partidului, urma să devină următorul prim-ministru după ce a încheiat o alianță cu partidul fostului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu și a format o coaliție parlamentară. Conform Constituției României, după alegerile legislative, președintele României, după consultarea tuturor partidelor din Parlament, trebuie să desemneze o persoană propusă de coaliție sau de partidul care deține majoritatea absolută în Parlament pentru a deveni următorul prim-ministru. Președintele Iohannis a declarat înainte și după alegeri că nu va numi o persoană care a fost urmărită penal sau condamnată anterior, făcând aluzie la condamnarea cu suspendare de doi ani a lui Dragnea într-un caz de fraudă electorală. După ce a epuizat toate căile posibile de a-și anula condamnarea, Dragnea a decis să renunțe la funcția de prim-ministru și a propus-o pe Sevil Shhaideh pentru această funcție. Președintele Iohannis a refuzat însă să o numească pe Shhaideh, fără a oferi un motiv pentru refuzul său și a solicitat liderilor coaliției majoritare să facă o altă propunere. Dacă ar fi fost desemnată și ar fi depus jurământul, Shhaideh ar fi fost prima femeie prim-ministru, primul prim-ministru aparținând unei minorități etnice și primul prim-ministru aparținând unei minorități religioase. În urma refuzului, Dragnea a menționat o posibilă destituire a președintelui, dar în cele din urmă a decis să facă o altă nominalizare. Grindeanu a devenit a doua propunere a coaliției. Președintele Iohannis l-a desemnat pe Grindeanu în funcția de prim-ministru la 30 decembrie 2016, iar acesta a depus jurământul la 4 ianuarie 2017.
Ordonanța de urgență nr. 13
La începutul mandatului său de prim-ministru, Grindeanu s-a confruntat cu proteste în toată țara după ce guvernul său a propus un proiect de ordonanță privind grațierea anumitor infracțiuni comise și modificarea Codului penal al României pentru a dezincrimina abuzul de putere în cazul în care suma de bani furată era mai mică de 200.000 RON. În ciuda reacțiilor negative atât din partea instituțiilor judiciare, cât și din partea publicului, noul guvern a aprobat în noaptea de 31 ianuarie o ordonanță de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală. La scurt timp după o ședință a guvernului, Ministerul Justiției a publicat proiectele de lege pe site-ul său web și le-a trimis instituțiilor judiciare relevante pentru consultări. Principalul motiv invocat de guvern pentru aceste proiecte de lege a fost supraaglomerarea închisorilor și necesitatea de a îmbunătăți condițiile din închisori pentru a evita plata unei amenzi către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Oponenții au acuzat că ordonanța avea ca scop dezincriminarea corupției din cadrul guvernului și ajutarea a sute de politicieni actuali și foști să scape de anchetele penale în curs sau de pedepsele cu închisoarea.
În decursul a câteva zile, protestele au devenit cele mai mari de la Revoluția Română din 1989, numărul protestatarilor din străzile Bucureștiului ajungând la 600.000 în 5 februarie 2017. Acest lucru i-a determinat pe Grindeanu și guvernul său să abroge ordonanța, iar ministrul justiției, Florin Iordache, a demisionat în 9 februarie 2017.
Pierderea sprijinului politic Relația dintre Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu s-a deteriorat treptat începând cu aprilie 2017, pe fondul tensiunilor interne din Partidul Social Democrat. Surse politice au indicat că Dragnea își pierduse încrederea în Grindeanu, considerând că acesta încerca să își consolideze propriul nucleu de influență în partid, fapt perceput ca o posibilă contestare a autorității sale. În acest context, Dragnea i-a cerut lui Grindeanu să demisioneze din funcția de prim-ministru, însă acesta a refuzat, susținând că își exercită mandatul constituțional și că responsabilitatea stabilității guvernamentale îi aparține.
Ca reacție, Dragnea a convocat Comitetul Executiv Național al PSD pentru a evalua implementarea programului de guvernare cu care PSD câștigase alegerile legislative din 2016. Înainte ca forul să emită o concluzie, ALDE, își retrăsese deja sprijinul politic pentru guvernul Grindeanu. La scurt timp, PSD a procedat la fel, iar toți miniștrii și-au dat demisia în bloc, izolându-l pe Grindeanu la conducerea executivului.
În pofida presiunilor, Grindeanu a refuzat din nou să plece, declarând că un premier nu poate fi obligat să demisioneze prin vot intern de partid. La 15 iunie 2017, Comitetul Executiv al PSD a decis excluderea sa din partid. Totuși, mai multe organizații locale (în special Timiș și Iași) și-au exprimat sprijinul pentru acesta. Fostul premier Victor Ponta s-a alăturat guvernului Grindeanu în funcția de secretar general al Guvernului, ajutându-l să rămână în funcție în ciuda amenințărilor lui Dragnea de excludere pentru membrii PSD care nu ar susține moțiunea de cenzură. La 21 iunie 2017, Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Grindeanu cu 241 de voturi (din minimum 233 necesare), încheind astfel mandatul acestuia de prim-ministru.
Președinte al Autorității Naționale de Reglementare în Comunicații
Pe 20 octombrie 2017, președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, Adrian Diță a demisionat. Grindeanu a fost numit în noiembrie 2017 președinte al ANCOM, pentru un mandat de șase ani. A ocupat funcția până la 21 decembrie 2020.
La momentul numirii, Grindeanu avea șase consilieri, printre care două consiliere fără experiență profesională în domeniul comunicațiilor și două angajate care activau de la distanță. În iulie 2019, publicația Libertatea a relatat că două consiliere erau angajate pe criterii politice, una fiind fiica lui Paul Stănescu, iar cealaltă o fostă Miss Buzău, prezentă și într-o delegație oficială în Insulele Azore plătită din fonduri publice.
În perioada mandatului, salariul său a crescut de la 8.892 lei net în 2018 la peste 35.000 lei net în 2019. În august 2019, ANCOM a scos la concurs 32 de posturi într-o singură zi, chiar înainte ca Ministerul Finanțelor să introducă înghețarea angajărilor la stat.
La 21 august 2020, Grindeanu a revenit în PSD, iar o zi mai târziu a fost ales vicepreședinte al partidului. Fiind în incompatibilitate cu funcția de la ANCOM, a anunțat inițial că va demisiona la 16 octombrie, însă a demisionat efectiv pe 8 octombrie 2020 pentru a putea participa la alegerile legislative.
Ministru al Transporturilor După alegerile legislative din 2020, Sorin Grindeanu a fost ales deputat în circumscripția Timiș la 21 decembrie 2020. Ulterior, a fost numit ministru al transporturilor în guvernele conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, exercitând funcția până la 23 iunie 2025. În această perioadă au fost majorate salariile în mai multe instituții din subordine, printre care TAROM, Metrorex, CFR, ANR și CENORAV.
În 2022, bugetul Ministerului Transporturilor s-a dublat față de anul precedent, depășind 30 de miliarde de lei.
Potrivit unui document prezentat în mai 2026 de vicepremierul interimar Oana Gheorghiu, Sorin Grindeanu, în calitate de ministru al transporturilor, ar fi vandut în 2025 mai multe companii de stat, inclusiv TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A. și Compania Națională Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia” si altele.
Președinte al Partidului Social Democrat La 24 iunie 2025, Grindeanu a revenit la conducerea Camerei Deputaților în calitate de președinte. În paralel, la 20 mai 2025, a fost ales președinte interimar al Partidului Social Democrat. Pe 7 noiembrie 2025, a devenit președinte cu puteri depline, fiind singurul candidat la șefia partidului.