Zebu (Bos indicus), cunoscut și sub numele de bovină indiană, este o specie (sau subspecie) de bovină domestică originară din Asia de Sud. La fel ca multe rase de vite Sanga, zebu se deosebește de taurinele europene prin cocoașa adipoasă de pe greabăn, prin salba proeminentă de pe gât și, uneori, prin urechile blegi. Aceste animale sunt perfect adaptate la temperaturi ridicate și sunt crescute în toate regiunile tropicale.
Zebu este folosit ca animal de tracțiune și de călărie, dar și pentru producția de lapte și carne, fiind în același timp o sursă de produse secundare, precum pielea sau balega (folosită drept combustibil și îngrășământ). Unele rase de talie mică, cum ar fi Nadudana (cunoscut și sub numele de zebu în miniatură), sunt ținute chiar și ca animale de companie, aidoma câinilor.
În anumite regiuni ale lumii, zebu are o semnificație religioasă profundă.
Taxonomie Ambele denumiri științifice, Bos taurus și Bos indicus, au fost introduse de Carl Linnaeus în 1758, cea din urmă fiind folosită pentru vitele cu cocoașă din China.
Zebu a fost clasificat ca specie distinctă de către Juliet Clutton-Brock în 1999, însă ulterior a fost reîncadrat ca subspecie a vitelor domestice (Bos taurus indicus), atât de către Clutton-Brock și Colin Groves în 2004, cât și de Peter Grubb în 2005.
Societatea Americană de Mammalogie consideră că zebu aparține speciei Bos taurus, prin analogie cu vitele Sanga (Bos taurus africanus ). Se presupune că bourul sălbatic (Bos primigenius), astăzi dispărut, s-a separat în două linii genetice distincte: cea cu cocoașă, Bos indicus, și cea fără cocoașă, Bos taurus.
Note
Categorie:Bovinae Categorie:Specii domesticite Categorie:Mamifere descrise în 1758 Categorie:Taxoni clasificați de Carl Linnaeus