Andrei Mureșanu (în maghiară: Tisztviselőtelep) este un cartier situat în partea de sud-est a municipiului Cluj-Napoca. Cartierul poartă numele poetului și revoluționarului român Andrei Mureșanu.

Geografie Cartierul Andrei Mureșanu este situat pe un versant domol care urcă dinspre colțul sud-estic al centrului istoric. Urcușul începe la aproximativ 350 m altitudine, în apropierea centrului, și urcă spre sud, depășind 400 m către Becaș.

Istorie Extinderea orașului spre sud-est s-a produs treptat, dincolo de nucleul istoric, în exteriorul fortificațiilor orașului. Prima așezare semnificativă astestată în această direcție a fost un cartier al săracilor, cu populație majoritară romă, localizată în zona care se află actuala Piață Cipariu.

În secolul al XIX-lea, panta abruptă la sud de acest cartier era cunoscută în maghiară drept Agyagdomb („Dâmbul Lutos”) și era de fapt limita zonei construite a orașului. Dincolo de aceasta se afla pepiniera de stat, indicând deja o tranziție spre terenuri cultivate, cu caracter semi-rural.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, orașul a început să se extindă ușor spre zona numită Viile Becaș (maghiară: Békási Szőllők) de-a lungul principalelor drumuri de ieșire spre sud și sud-est: Györgyfalvi út (astăzi: Strada Constantin Brâncuși), spre satul Gheorghieni, și Tordai út (astăzi Calea Turzii), spre Turda.

O parte dintre primii locuitori stabiliți pe Agyagdomb au fost relocați aici dintr-o altă zonă săracă a orașului, numită Sáncalja (sub actualul Gruia), în urma alunecărilor de teren.

Una dintre primele străzi care s-au dezvoltat în zonă a fost Hegedűs utca, ulterior Szondi utca, astăzi Strada Anatole France.

În 1903, pe terenul pepinierei se delimitează mai multe parcele de teren pentru a fi vândute mai ales funcționarilor publici și intelectualilor semnificative ai orașului. Zona a devenit cunoscută în maghiară ca Tisztviselőtelep (Cartierul Funcționarilor), o denumire des întâlnită și în alte orașe maghiare ale epocii. În următorii ani, urbanizarea s-a întâmplat mai ales în jurul străzii Attila (astăzi Strada Andrei Mureșanu)

După Unirea Transilvaniei cu România, artera principală a zonei, Attila út, a fost redenumită de autoritățile române în Strada Andrei Mureșanu. La scurt timp, denumirea s-a extins și a ajuns să fie numele întregului cartier. Începând cu 1923, deasupra cartierului funcționarilor maghiari, vor fi alocate parcele de teren noilor funcționari români, contribuind astfel la extinderea cartierului spre sud.

În anii 1930, franciscanii întemeiază mănăstirea catolică Alverna (după La Verna din Toscana) la periferia sud-estică a Clujului, în zona Becaș. Clădirea principală a fost sfințită în 1930, iar numele s-a păstrat în toponimia locală până astăzi prin denumirea Străzii Alverna.

Începând Dictatului de la Viena, cartierul ajunsese deja spre marginea sud-estică a orașului, dar încă mai existau multe parcele neconstruite.

După Al Doilea Război Mondial, odată cu instaurarea regimului comunist în România se va sfârși scurta activitate a Mănăstirii Alverna. În 1948, comunitatea franciscană a fost interzisă și evacuată, iar ansamblul (inclusiv biserica și terenurile aferente) a fost naționalizat.

Între 1973 și 1976, în zona vilelor vechi se va realiza un ansamblu de blocuri de locuințe (Ansamblul Anatole France); casele existente au fost în mare parte păstrate, însă grădinile lor întinse au fost naționalizate, pentru a face loc noilor construcții.

Descriere Astăzi, cartierul Andrei Mureșanu ocupă versantul domol care urcă dinspre centrul orașului și Becaș. Fondul construit cu valoare istorică s-a păstrat aproape în întregime. Partea inferioară, mai aproape de centru, este caracterizată predominant de vile de început de secol XX asociate funcționarilor și familiilor mai înstărite din perioada austro-ungară, cu elemente arhitecturale de eclectic și Art Nouveau. Partea deasupra primului cartier este dominată de construcțiile interbelice destinate intelectualității și funcționarilor administrației române, unde se găsesc numeroase clădiri în stilului neoromânesc. Deși marea majoritatea a clădirilor au fost consturite într-un regim mic de înălțime și sunt locuințe unifamiliale, în zona Anatole France există un mic ansamblu de blocuri, rezultat al unei intervenții din epoca sistematizării. Până spre sfârșitul secolului XX, majoritatea parcelelor rămase goale au forst deja ocupate, inclusiv printr-o extindere mai semnificativă de după 1990 spre Becaș. Zona rămâne în principal rezidențială.

Cartierul include următoarele monumente istorice înscrise în Lista Monumentelor Istorice:

Adresă Imagine Denumire Data construirii Cod LMI Str. Andrei Mureșanu 15 Casa Serbán Secolul al XX-lea CJ-II-m-B-07431 Str. Andrei Mureșanu 16 Fostul sediu al Erdélyi Gazdasági Egyesület, astăzi Serviciul Pașapoarte 1911 CJ-II-m-B-07432 Str. Andrei Mureșanu 20 Casa Somogyi 1906 CJ-II-m-B-07433 str. Zrínyi 7 Casa Kolumbán Secolul al XX-lea CJ-II-m-B-07507 str. Dimitrie Bolintineanu 16 Casa lui Alexandru I. Lapedatu 1925 CJ-IV-m-B-07829 str. Nicolae Iorga 6 Casa Bârsan Secolul al XX-lea CJ-IV-m-B-07840 str. Măcinului 20 Casa lui Lucian Blaga 1925 CJ-IV-m-B-07847 str. Andrei Mureșanu 31 Casa lui Ion Agârbiceanu 1915 CJ-IV-m-B-07849

Referințe

Categorie:Cartiere din Cluj-Napoca