Aceasta este o listă de traducători ai Bibliei:
Lista traducătorilor Bibliei Traducători în limba latină 200px|thumb|Vulgata, manuscris, în limba latină, din anul 1407, Belgia; lucrarea se află la Malmesbury Abbey, Wiltshire, Anglia Sfântul Ieronim (345-420) Sante Pagnini (c. 1470-1541) Théodore de Bèze (1519-1605)
Traduceri în limba gotică Wulfila, episcop gotic, secolul al IV-lea.
Traducători în limba engleză John Wycliff (1324-1384), preot, teolog și jurist englez William Tyndale (1484?-1536)
Traducători în limba finlandeză Mikael Agricola (1510-1557), cleric protestant
Traducători în limba germană Martin Luther (1483-1546), cleric protestant german
Traducători în limba franceză 1226 ~ 1250, traducere de Jean Le Bon de la Universitatea din Paris; neterminată și continuată în secolul al XIV-lea, de către Jean de Sy și de către dominicanii Jehan Nicolas, Guillaume Vivien, și Jehan de Chambly. 1377, Biblia lui Carol al V-lea: Traducere de Raoul de Presles dedicată regelui Carol al V-lea Pierre Robert Olivetan, teolog elvețian de limbă franceză, în secolul al XVI-lea.
După topografie 1476, Noul Testament : tipărit de Barthélemy Buyer la Lyon, tradus plecând de la Vulgata latină, probabil cea a lui Julien Macho și Pierre Farget 1487, Biblia lui Jean de Rely 1523, Noul Testament al lui Jacques Lefèvre d'Étaples : având ca sursă textele grecești. 1528, Vechiul Testament al lui Jacques Lefevre d'Étaples : pornind de la Vulgata, 1535, Biblia lui Olivétan: Vechiul Testament tradus din limba ebraică, iar Noul Testament din grecește 1559, Biblie în latină și franceză de Sebastian Castellion : din ebraică și greacă, traducere condamnată de Calvin. 1560, Biblia de la Geneva de Jean Calvin : pornind de la Biblia lui Olivétan. 1588, Revizie a Bibliei de la Geneva (Biblia «Spadei») de Théodore de Bèze și Bertrand. 1550~1608, Biblia de Louvain :Ea revizuia biblia de Lefebvre d'Étaples suspectată de erezie. 1566, traducere de René Benoist : pornind de la Vulgata (Paris). 1667, Noul Testament de Antoine și Isaac Lemaître de Sacy : pornind de la textul grec. 1707, Sfânta Biblie David Martin. 1724, Revizuire de J.-F. Ostervald : pastorul orașului Neuchâtel. 1831, Biblia, Traducere Nouă de Samuel Cahen : Biblia ebraică în ediție bilingvă în ebraică/franceză. 1845, Sfânta Biblie (traducere nouă), E. de Genoude, Méquignon-Havard, 1847, Vechiul Testament, H.-A. Perret-Gentil : În 2 vol., după textul în ebraică. 1855, Revizuire a Sfintei Biblii de David Martin : 1859, Sfânta Biblie de John Nelson Darby :pornind de la textul în greacă și ebraică.Traducere foarte literară. J.N. Darby a tradus Biblia atât în engleză cât și în germană. 1860, Vechiul Testament de Lazare de Wogüe : cu colaborarea lui Ben Baruk de Crehange, sau B. Mosse din Avignon. 1885, Vechiul Testament de Darby: pornind de la textul în ebraică, fără pretenții științifice. 1872, Noul Testament de Jean-Hugues Oltramare : care prezintă particularitatea de a indica toate variantele ediției grecești Nestlé-Alland. 1872, Vechiul Testament de P. Giguet :traducere după Septuaginta. 1874, Vechiul Testament de Louis Segond: traducere protestantă după textele ebraice, cu un grad foarte mare de exactitate. 1877, Noul Testament după Vulgata :tradus în franceză împreună cu însemnările starețului J. B. Glaire, P., Didot. 1880, Noul Testament și Biblia de Louis Segond: singura Biblie în limba franceză în care textul aparține domeniului public, această versiune - în urma revizuirii sale din 1910 - a fost (și continuă să fie) cea mai utilizată de către protestanții francofoni: http://abu.cnam.fr/BIB/liste-LSG.html On-line pe Asociația Bibliilor Universale] 1886~1896, Biblia raționalistă de Ledrain: după textele ebraice și grecești, Paris. 1887, Sfânta Evanghelie, traducere nouă : de Henri Laserre. Revizuire topografică. 1900, Biblia Adnotată Traducere și dezbatere a Vechiului Testament; lucrare colectivă a unei echipe de teologi din Neuchâtel,sub îndrumarea lui Frédéric Godet (traducere de Félix Bovet). : Biblia Adnotată 1902, Biblia Rabinatului de Zadoc Kahn : având numeroși colaboratori. Editată bilingv în ebraică/franceză. Edițiile COLBO : Legatură externă în legătură cu Zadoc Kahn 1904, Biblia după Chanoine Crampon : pornind de la textele în ebraică și greacă cu consultarea comparativă a celor de Vulgate.Publicație postuma în 1932. 1910, versiune sinodală a Societății Biblice Franceze (fondată în 1818) : o muncă colectivă copleșitoare din care a rezultat o operă foarte elegantă. 1918, Biblia Centenară :sub îndrumarea lui Alfred Lods și Maurice Goguel, ea sărbatorea centenarul Societății Biblice. Este prima ediție protestantă conținând introduceri cu privire la munca istorică și critică a științei biblice a acelei epoci. Foarte îndrăgită și tipărită într-un număr redus de exemplare. 1951, Sfânta Biblie. Ediție nouă publicată sub patronajul Ligii Catolice a Evangheliei și sub îndrumarea cardinalului Lienart. 1952, Biblia calugărilor din Maredsous 1956~1959, Vechiul Testament de E. Dhorme : ediție de Pléïade : (NRF) 1961, Biblia din Ierusalim :sub îndrumarea Școlii biblice și arheologice franceze din Ierusalim 1971, Noul Testament de Jean Grosjean, Michel Léturmy și Paul Gros :ediție de Pléiade : (NRF) 1974, (revizuită în 1995), Sfânta Scriptură - Traducere a lumii moderne : Edițiile Martorilor lui Iehova din Franța (ass. 1901), Boulogne-Billancourt (Franța). 1967-1975, TOB : Traducere ecumenică a Bibliei din care ortodocșii se retrag 1973, Biblia starețului Osty și J. Trinquet (Ediții de la Seuil) 1978, Sfânta Biblie.Versiune nouă dublu revizuită, supranumită și « Biblia dupa Columb » :sub patronajul Alianței Biblice Universale. 1985, Biblia explicată,editată de Societatea biblică franceză (Villers-le-Bel, Franța).Bazată pe munca traducătorilor Bibliei în franceza curentă (care nu va fi publicată până în 1987). 1987, Biblia în franceza curentă de C. Dieterlé și aliații : abordând problematica Bibliilor în franceza curentă. 1987, Biblia de André Chouraqui 1987, Biblia. Scrieri neatestate, Gallimard, Biblioteca din Pléiade, sub îndrumarea lui André Dupont-Sommer și Marc Philonenko. 1988, Revizuire a Bibliei din Ierusalim : ediții de top ale dominicanilor de Școala biblică și arheologică franceză din Ierusalim. 1992, Biblia Semănătorului: sub patronajul Societății Biblice Internaționale. 1995, Sfânta Scriptură - Traducere a Lumii moderne Traduction - împreună cu însemnări și referințe. Ediție revizuită care își păstrează originalitatea în traducerea numelor biblice. Disponibil on-line pe site-ul oficial al Martorilor lui Iehova 2000, Biblia. Versiunea Semănătorului. Revizuită în 2000: sub patronajul Societății biblice internaționale, editată de Edițiile Excelsis. 2001, Biblia. Cuvântul Vieții în franceza fundamentală: sub patronajul Alianței biblice universale. 2001, Noua Biblie dupa Segond : prezentată într-o ediție de studiu, este influențată de o nouă revizuire - sub patronajul Alianței Biblice Universale - tradusă de Louis Segond. 29 august 2001, Biblia, nouă traducere după edițiile Bayard: Inspirată de o recomandare din partea Conciliului Vatican II : Legătură externă pentru a urmării recensiile Bibliei Bayard 2003, revizuire asupra Traducerii ecumenice a Bibliei (TOB) : nouă Pentateuque. 2004, reeditare a Bibliei explicate 2015 Biblia în Alfabet Morse - Traducere și transcriere a fost făcută de Dorotea Assenova Trifonova.
Traducători în limba cehă Jan Hus
Traducători în limba maghiară Gáspár Heltai (1490?-1574), tipograf sas Gáspár Károli (1529-1593), pastor reformat maghiar György Káldi (1573-1634), iezuit maghiar
Traducători în limba română
(interwiki :en:Bible translations into Romanian) Coresi Nicolae Milescu Spătarul, între anii 1661–1668, efectuează prima traducere integrală în limba română a Vechiului Testament, având ca sursă principală textul grecesc din Septuaginta, apărută la Frankfurt, în 1597. Radu Greceanu Șerban Greceanu Petru Pavel Aron (Vulgata) Samuil Micu (Vechiul Testament îl traduce din Septuaginta) Timotei Cipariu a tradus în întregime, din limba ebraică, cu ortografie etimologizantă.
Traducători în limba română modernă Dumitru Cornilescu; Gala Galaction, prozator și teolog român; Vasile Radu, preot, profesor și teolog român; Nicodim Munteanu, patriarh al Bisericii Ortodoxe Române; Bartolomeu (Valeriu) Anania, scriitor, disident, episcop al Vadului și Feleacului, mitropolit; Ioan Alexandru, poet, traducător al Cântării Cântărilor (1977); Cristian Bădiliță, eseist și teolog; Emil Pascal, preot, traducător al Noului Testament Alois Bulai Prezentarea oficială a traducerii catolice a Bibliei, preot romano-catolic Eduard Patrașcu, preot romano-catolic
Traducători în limba poloneză
Monarhi care au comandat traduceri ale Bibliei Iacob I al Angliei Șerban Cantacuzino, Domn al Țării Românești
Traduceri ale Bibliei
Biblia a fost tradusă în numeroase limbi. Biblia ebraică (Tanakh) (aproape identică cu Vechiul Testament al protestanților) a fost scrisă inițial în limba ebraică, cu excepția câtorva rare pasaje care aparțin lui Daniel, Ezra, și Ieremia care sunt în aramaică. Noul Testament este considerat a fi fost scris în greacă, deși unii oameni de știință au formulat ipoteze cum că anumite cărți (fie complet, fie parțial) ar fi fost scrise în aramaică înainte ca ele să fie traduse pentru a fi răspândite pretutindeni. Un exemplu vestit în această privință îl constituie începutul Evangheliei lui Ioan, care este disputat a fi, probabil, o traducere greacă a unui tropar aramaic.
Abordări Pentru traducere au existat o varietate de abordări, inclusiv Echivalența convențională (asemănătoare cu traducerea literală, Echivalența dinamică, Traducerea bazată pe înțeles, traducerea Idiomatică, și parafraze. O mare dezbatere se desfășoară în urma căreia sunt folosite cele mai precise abordări comunică mesajul limbilor biblice ale textelor în limbile specificate inițial. În ciuda acestor dispute, multi din cei care studiază Biblia dintr-o prismă intelectuală sau religioasă găsesc că selectarea uneia sau a mai multor abordări de traducere este utilă în interpretarea și punerea în practică a celor citite. De exemplu, o traducere extrem de beletristică este folositoare unor studii pe baza unui anumit subiect, în schimb ce o frază poate fi interpretată ca fiind prea rigidă privind sensul ei inițial.
Istoria Antichitate
Câteva din primele traducere ale Torei evreilor au început în timpul primului exil în Babilonia, când aramaica a devenit limba vorbită a evreilor. Atunci au fost create așa numitele Targum (traduceri) pentru a permite oamenilor de rând să înțeleagă Tora așa cum era citită în sinagogile antice. Cea mai cunoscută mișcare de traducere a cărților Bibliei a apărut în secolul al III-lea. Majoritatea cărților de Tanah existau doar în originalul ebraic, multe fiind difuzate în Egipt, mai ales la Alexandria. La un moment dat se crede că o treime din populația orașului ajunseseră să fie evrei. Însă, nicio traducere importantă în greacă nu s-a realizat (deoarece majoritatea evreilor continuau să vorbească limba aramaică între ei) până când Ptolemeu al II-lea Philadelphus a angajat un număr mare de învățați evrei (între 15 și 70, potrivit diferitelor surse) care stăpâneau la perfecție ambele limbi - greaca koine cât și ebraica. Aceștia au realizat traducerea cunoscută astăzi sub denumirea de Septuaginta.
Hexapla lui Origene punea alături șase versiuni ale Vechiului Testament, inclusiv traducerile în greacă din secolul al II-lea ale lui Aquilas din Sinope și Symmachus Evionitul. Biblia creștină a fost compilată în AD 325 la Conciliul de la Niceea, iar Vulgata lui Ieronim, traducere în latină datează din perioada AD 382 - 420. Traducerile latine care au precedat pe cea a lui Ieronim sunt cunoscute sub numele colectiv de Vetus Latina.