Fălești

Fălești (în ) este un oraș din Republica Moldova, reședință a raionului Fălești, situat la o distanță de 127 km de Chișinău.

Nume

Simboluri

Prima stemă a orașului Fălești a fost aprobată prin decretul regelui Carol al II-lea nr. 2053 din 10 septembrie 1936, publicat în Monitorul Oficial al României,Monitorul Oficial al României. Partea 1, nr. 268, 17 noiembrie 1936, p. 8 (9775). având descrierea: Pe scut de argint un rățoi negru, plutind spre dreapta de valuri verzi între două fire de papură neagră. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu trei tunuri. Simbolizează bogăția în vânat a zonei.Dogaru, Maria. Din heraldica României. București: Editura Jif, 1994, p. 102. ISBN 973-96368-5-3

La solicitarea Consiliului orășenesc Fălești în anul 2010, Comisia Națională de Heraldică a Republicii Moldova a înregistrat stema actuală a orașului, modificând-o pe cea din 1936 cu unele ajustări cu următoarea descriere:Silviu Andrieș-Tabac. Steme și drapelele orașelor Anenii Noi, Cimișlia, Fălești, Leova, Nisporeni. Tyragetia, s.n. vol. VI [XXI], nr. 2, 2012, p. 321-333 În câmp argintiu, un rățoi negru, plutind spre dextra pe valuri verzi, flancat de două fire de papură negre. Scutul timbrat cu o coroană murală de aur cu trei tunuri.

Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară verde (2:3), cu un brâu orizontal alb pe mijloc (1/4 h), încărcat cu trei rățoi negri plutind într-un rând spre hampă pe linia marginii de jos a brâului.

Însemnele heraldice simbolizează bogăția de vânat de cândva a localității, coroana murală arată statul de oraș-reședință de raion.

Geografie Suprafața totală a fondului funciar din Fălești este de 2.642 ha, dintre care terenul intravilan ocupă 516 ha. Cea mai mare pondere o dețin terenurile cu destinație agricolă – 1.189 ha sau 44% din total. Acest indicator corespunde localităților urbane medii cu un grad de urbanizare relativ înalt. Bonitatea medie a terenurilor cu destinație agricolă este de 67. Deținătorii de teren agricol au în medie câte 1,4 ha. Pe teritoriul orașului sunt două iazuri cu o suprafață totală de 48 ha. Se află în cursul râului Șovățul de Jos. Orașul Fălești este împărțit în 3 sectoare componente: Centrul (10.191 locuitori), Gara feroviară (4.514 locuitori) și Fabrica de Zahăr (2.021 locuitori).

Istorie

Istoria orașului Fălești începe pe vremea voievodatului Moldovei. Conform istoricului Vladimir Nicu, localitatea Fălești este pomenită pentru prima dată într-un document din 1429 când domnitorul Moldovei Alexandru cel Bun confirmă unui vornic dreptul de a stăpâni un șir de sate printre care locul de „pe Suhoverhul unde este Ioan lui Filea”. Totuși, unele investigații demonstrează că de la expresia „unde este Ioan lui Filea” a pornit satul Fileuți, în prezent Hiliuți, atestat cu acest nume încă la 1575. Astfel, anul 1429 nu poate fi considerat ca prima atestare documentară a orașului Fălești.Adauge, Mihail. Hotarul celor zece locuri de la Dereni: aluzii, confuzii și noi concluzii. In: Enciclopedica. Revista de istorie a științei și studii enciclopedice , 2014, nr. 1-2(7), pp. 159-167. ISSN 1857-365X.

Prima atestare certă a localității Fălești (Folești) datează din anul 1614:

În 1797 se judecă cu mănăstirea din pricina Făleștilor Iordache Balș, ai cărui urmași au stăpânit mai târziu multă vreme moșia. Există în oraș o biserică din piatră în anul 1795 cu hramul Sfântul Nicolae.Халиппа, И. Н. Сведения о церквях Бессарабии в 1812-1813 гг. . Кишинёв: Лито-Типография, 1907, стр. 274.

Regimul țarist

thumb|left|Cazacii de pe Don trecând prin Fălești, în timpul războiului ruso-turc din 1877–78. În urma Războiului Ruso-Turc și după încheierea tratatului de pace de la București din luna mai 1812, teritoriul dintre Prut și Nistru, mai târziu numit Basarabia, a fost cedat Imperiului Rus. După aceste evenimente imperiul Rus a efectuat un recensământ în 1817 pe acest teritoriu, a localităților și moșiilor (cui aparțineau), a bisericilor (starea lor) și a populației. Localitățile au fost clasificate in trei categorii: bogați, mijlocași și săraci. Despre „Târgul Foleștii”, din ocolul Câmpului, ținutul Iași, este scris că avea: 4 preoți; 2 vădane de preoți; 3 dascăli; 1 pălămari; 1 diacon; 4 gospodării de mazili; 1 gospodărie de ruptași; 32 de burlaci și 111 gospodarii de săraci – în total 164 de bărbați și 2 femei. Moșia aparținea marelui „camerghiner” Ioan Balși. Sub Nr. 14 este înregistrată Mahalaua Foleștii cu 141 gospodării, 3 vădane, 15 burlaci, în total 156 bărbați și 3 femei. În acest număr au intrat și 11 cioclii. Moșia tot aparține domniei sale Ioan Balș. Pământuri arabile, fânețe și pășune sunt îndeajuns, mai sunt 4 livezi și un iaz pentru adăpatul vitelor.И. Н. Халиппа. Роспись землевладения и сословного строя населения Бессарабии по данным переписи 1817 года// Труды Бессарабской губернской ученой архивной комиссии. Кишинёв: Типо-литография Э. Шлиомовича, 1907. — Т. 3.

În 1842 se deschide o școală parohială, în 1871 – un dispensar. Proprietatea pământului era inegal împărțită: astfel la sfârșitul sec. al XIX-lea moșierul Nicopul posedă 3.284 desetine, pe când restul populației – doar 580. Apar și gospodării țărănești, argați.

În 1855, populația târgului Fălești era alcătuită din 1297 de români moldoveni, 2491 evrei, 59 ruteni și 9 persoane de alte naționalități.Кабузан В. М. Народонаселение Бессарабской области и левобережных районов Приднестровья, конец XVIII-первая половина XIX в. Кишинев: Штиинца, 1974, c. 144. Pe la mijlocul sec. al XIX-lea în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6 diaconi, trăind în 111 gospodării. Ceva mai târziu încep să funcționeze o întreprindere industrială pentru producerea lumânărilor, o cărămidărie, câteva pielării.

În perioada țaristă era centrul administrativ al volostei cu același nume. În 1902, Zamfri Abrore Dicționarul geografic al Basarabiei Fălești, târgușor așezat în valea Șovățul de Jos. Prin târgușor trece șoseaua Bălți-Sculeni; o altă șosea îl leagă cu valea Prutului, iar două drumuri vecine cu Cornești și Zahaicani. Este centrul volostei cu același nume. Are 803 case, cu o populație de 3993 suflete, din cari 870 evrei; o biserică, cu hramul Sf. Nicolae; trei case de rugăciuni evreiești; spital; 2 scoale elementare rusești. Țăranii români posedă pământ de împroprietărire 580 deseatini. Proprietarul Nicopulo are 3281 deseatini. Sunt vii și grădini cu pomi.Zamfir C. Arbore. Dicționarele geografice ale provinciilor române în afară de regat. Vol. 1: Dicționarul geografic al Basarabiei. Ediția I, văzut, îndreptat și aprobat de comitetul de redacție Grigore Tocilescu, Iannescu și Gion. București: Atelierele grafice I.V. Socecu, 1904, p. 97.

În componența României

În septembrie 1922, Instituția română „Casa Noastră”, autorizată în implementarea reformei agrare în Basarabia, a împroprietărit pe 623 de țărani cu 3017 ha de pământ arabil expropriat de la moșieri.

Dicționarul statistic al Basarabiei publicat 1923 conține repere geografice din preajma locului: dealul Foleștii; lacurile (iazuri): Franțuzului, Odaia, Călugaru, Sângerei, Ciobanilor, Răchitna, Buharul, Făleștii Noi, Stiloș și Vlas, pârâul Șovățul de Jos. La începutul perioadei de după unire, în Fălești se aflau primăria, reședință de subprefectură și de voloste, secție și post de poliție, judecătorie rurală de ocol, circumscripție de percepere, poștă de cai de zemstvă (12 cai, 3 trăsuri), punct de telegraf și telefon. În prima decadă de după unire în Fălești funcționau o școală primară mixtă (de fete și băieți) și școală primară mixtă evreiască. În domeniul religios erau active un templu evreiesc și 7 case de rugăciuni evreiești. Serviciul sanitar era asigurat de spitalul de stat, medicul de plasă, moașa de circumscripție, medic veterinar, 1 farmacie. Activitatea economică era reprezentată de 2 mori de aburi, 2 mori de vânt, abator, stațiune de montă, 29 cârciumi. În domeniul financiar activau o bancă populară și cooperativă agricolă „Înfrățirea”. În fiecare zi de joi se organiza târgul săptămânal.Dicționarul statistic al Basarabiei. Chișinău: Tipografia societății anonime „Glasul Poporului”, 1923, pp. 44-45.

Organizare administrativ-teritorială țaristă s-a menționat până în anul 1925, când a fost promulgată legea de unificare administrativ nr. 85, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1926, conform căreia comuna rurală Fălești rămânea în componența județului Bălți, plasa Fălești. În anii `20 ai secolului XX, Fălești era centrul administrativ al comunei cu același nume, care includea satele Călugar, Fălești, Făleștii-Noui, Gheorghieni, Hâtrești, Ilineuca, Pânzareni, Socii-Noui, Socii-Vechi și Valea-Pânzareni.Tablou de regruparea comunelor rurale. Întocmit conform legii pentru modificarea unor dispozițiuni din legea pentru Organizarea administrațiunii locale (publicata in monitorul oficial nr. 161 din 15 iulie 1931). Cu un supliment de tablou de municipiile, comunele urbane reședință, nereședință și suburbane din întreaga țară. București: Imprimeria Centrală (Monitorul oficial și imprimeriile statului), 1931, p. 43.

În luna decembrie 1930 autoritățile române realizează un recensământ general în care în Fălești sunt numărați 6278 locuitori, inclusiv 2536 români, un ungur, 19 germani, 373 ruși, 22 ucraineni și ruteni, un iugoslav, un bulgar, 36 polonezi, 3263 evrei, 4 greci, 18 țigani 18 și alții 14 persoane. În calitate de limbă maternă, 2455 din locuitori au declarat limba română, limba germană - 17 pers.; limba rusă - 514 pers.; limba ucraineană - 18 pers.; limba poloneză - 18 pers., limba idiș - 3251 pers.; limba greacă - 1 pers., nedeclarată - 4 persoane.Recensământul General al Populației României din 29 Decemvrie 1930. Vol. II: Neam, limbă maternă, religie. Partea 1:Neam, limbă maternă. București: 1938, pp. 48-49.

În anul 1938 activitatea economică a orașului Fălești era reprezentată de comerțul cu cereale, fructe și producție animalieră, în domeniul industriei activau câteva mori, fabrici de săpun, ateliere mecanice. În sfera financiară era activă banca populară „Credința”. În același an, funcționau 3 școli primare. Cultura era promovată de de căminul cultural „Regina Maria”, 1 cinematograf, 1 societate de vânătoare, 1 biserica ortodoxă și 1 sinagoga. Medicina era asigurată de spital de stat.Enciclopedia României. Volumul II: Țara Românească. București: Imprimeria Națională, 1938, p. 220

Prima ocupația sovietică

La 30 iunie 1940 (pentru timp de un an), apoi din nou la 26 martie 1944, trupele sovietice au intrat în oraș.

Anii celui de-al doilea război mondial

Între anii 1941-1944 orașul Fălești a continuat să fie centru administrativ al Plasei Fălești, județul Bălți. Majoritatea evreilor rămași în oraș au fost deportați în Transnistria, sub motivul că ar fi susținut invazia sovietică (de fapt, cei care o susținuseră fugiseră). La recensământul din anul 1941 au fost înregistrați 4869 de locuitori și 1286 clădiri, la Gara Fălești - 83 clădiri și 331 locuitori.Indicatorul localităților din România. Datele recensământului general din 6 aprilie 1941. București: Imprimeria Institutului Statistic, 1943, pp. 80.

Perioada sovietică