dreapta|miniatura|300x300px|Hartă lingvistică a Macedoniei de Nord, recensământul din 2002. Limbile Macedoniei de Nord corespund diverselor grupuri etnice. Limbile oficiale ale Macedoniei de Nord sunt macedoneana și albaneza, prima având statut exclusivist în instituții precum armată, relații externe. Statul macedonean recunoaște oficial cinci limbi ale minorităților naționale: turca, romani, sârba, bosniaca și aromână (numită în ). Până în 2019 limba albaneză era considerată tot o limbă minoritară, după care a devenit limbă co-oficială cu macedoneana.

Statistici Conform recensământului din 2002, Macedonia de Nord avea o populație de 2.022.547 cetățeni. 1.344.815 de macedoneni au declarat că vorbesc macedoneana, 507.989 că vorbesc albaneza, 71.757 că vorbesc turca, 38.528 că vorbesc romani, 6.884 că vorbesc aromâna, 24.773 că vorbesc sârba, 8.560 că vorbesc bosniaca și 19.241 că vorbesc alte limbi.Macedonian census, language and religion

Unele limbi minoritare sunt cooficiale, împreună cu macedoneana, la nivel local în comunele (opštini) în care sunt vorbite de cel puțin 20% din populație. Astfel, albaneza este cooficială în Tetovo, Brvenica, Vrapčište și alte comune. Turca este cooficială în Centar Župa și Plasnica. Romani în Šuto Orizari și aromâna în Crușova, deși este vorbită de doar ~10% din populație. Sârba este cooficială în Čučer-Sandevo.http://www.stat.gov.mk/pdf/kniga_13.pdf Bosniaca este singura limbă minoritară recunoscută care nu este oficială la nivel local în nicio comună.

Politica lingvistică Politica lingvistică a Macedoniei de Nord este reglementată prin Articolul 7 al Constituției Republicii Macedonia de Nord și de Legea Limbilor. Conform Constituției:Constitution of the Republic of Macedonia See amendment V

Limbile oficiale

Macedoneana Macedoneana () este o limbă slavă de sud, vorbită ca limbă maternă de circa 1,4-2,5 milioane de oameni, în principal în Macedonia de Nord, dar și de diaspora macedoneană. Este limbă oficială în Macedonia de Nord și limbă minoritară recunoscută în unele părți din Albania, România și Serbia.

 a fost implementată ca limbă oficială a Republicii Socialiste Macedonia în 1945 in contact linguistics, G. Gilbert, Glenn G. Gilbert, Janet M. Fuller, Linda L. Thornburg, Peter Lang, 2006, ISBN 0-8204-7934-9, ISBN 978-0-8204-7934-7,p. 213.Friedman, V. (1998) "The implementation of standard Macedonian: problems and results" in International Journal of the Sociology of Language, Vol. 131, pp. 31-57 prin politica statului iugoslav de a crea o conștiință națională diferită băștinașilor bulgari la acea vreme. De atunci a început să dezvolte o tradiție literară. Mare parte din normele acestei limbi au fost elaborate în aceeași perioadă.

Albaneza Albaneza () este o limbă indo-europeană vorbită de circa 7,3 milioane de oameni din toată lumea, în special în Albania și Kosovo, dar și în alte zone ale Peninsulei Balcanice unde există populație albaneză, inclusiv în vestul Macedonia de Nord, în sudul Muntenegrului, sudul Serbiei și în Grecia. Albaneza este vorbită și în comunități vechi de secole  împrăștiate prin sudul Greciei, sudul Italiei,Sicilia, Ucraina și de diaspora albaneză. În Macedonia de Nord, albaneza se vorbește în nord-vestul și sud-vestul țării.

Limbi minoritare În Macedonia de Nord cinci limbi sunt recunoscute oficial ca limbi minoritare. În comunele unde o limbă minoritară este vorbită de cel puțin 20% din populație, acea limbă are statut co-oficial alături de macedoneană. Patru din cele cinci limbi minoritare recunoscute sunt co-oficiale în unele comune, singura care nu are acest statut nicăieri fiind bosniaca.

Turca Turca () este cea mai vorbită dintre limbile turcice, cu peste 70 de milioane  de vorbitori nativi."Turkish Language Program" , Syracuse University Ei se află predominant în Turcia, cu grupuri mai mici prezente în Germania, Bulgaria, Macedonia de Nord, Ciprul de Nord, Grecia, și ale părți din Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală. Mici comunități vorbitoare de turcă se găsesc în unele locuri din Macedonia de Nord, cum ar fi Vrapčište, Skopje, Gostivar etc.

Romani Romani () este una din limbile romilor, și aparține ramurii indo-ariene a familiei de limbi indo-europene. Există multe dialecte divergente de romani, uneori considerate a fi limbi separate. Cele mai mari sunt  (circa 900.000 de vorbitori), romani balcanică (700.000),  (500.000) și  (300,000). În Macedonia de Nord, se vorbește romani balcanică. Šuto Orizari este cea mai mare așezare vorbitoare de romani.

Sârba Sârba () este un registru stadardizat al limbii sârbo-croateDavid Dalby, Linguasphere (1999/2000, Linguasphere Observatory), pg. 445, 53-AAA-g, "Srpski+Hrvatski, Serbo-Croatian".Benjamin W. Fortson IV, Indo-European Language and Culture: An Introduction, 2nd ed. (2010, Blackwell), pg. 431, "Because of their mutual intelligibility, Serbian, Croatian, and Bosnian are usually thought of as constituting one language called Serbo-Croatian."Václav Blažek, "On the Internal Classification of Indo-European Languages: Survey" retrieved 20 Oct 2010, pp. 15-16. vorbită de sârbi,E.C. Hawkesworth, "Serbian-Croatian-Bosnian Linguistic Complex", also B Arsenijević, "Serbia and Montenegro: Language Situation". în special în Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Croația și Macedonia de Nord. Este oficială în Serbia și una din limbile oficiale ale Bosniei și Herțegovinei, și este principala limbă vorbită de sârbi. Sârba se vorbește în Macedonia de Nord mai ales în comunele  (~20% din populație) și  (19%).

Bosniaca Bosniaca () este un registru standardizat al limbii sârbo-croate, o limbă slavă de sud,David Dalby, Linguasphere (1999/2000, Linguasphere Observatory), pg. 445, 53-AAA-g, "Srpski+Hrvatski, Serbo-Croatian".Benjamin V. Fortson, IV, Indo-European Language and Culture: An Introduction, 2nd ed. (2010, Blackwell), pg. 431, "Because of their mutual intelligibility, Serbian, Croatian, and Bosnian are usually thought of as constituting one language called Serbo-Croatian." vorbită de bosniaci. Ca formă standardizată a , este una din cele trei limbi oficiale din Bosnia și Herțegovina.See Art. 6 of the Constitution of the Federation of Bosnia and Herzegovina, available at the official website of Office of the High Representative in Bosnia and Herzegovina Majoritatea vorbitorilor de bosniacă din Macedonia de Nord trăiesc în Skopje și în .

Aromâna Aromâna  () sau vlaha este o limbă romanică de est vorbită în Europa de Sud-Est. Unii lingviști consideră aromâna ca fiind dialect al limbi române. Vorbitorii ei sunt numiți aromâni sau  (exonim care denumește comunitățile balcanice de aromâni, megleno-români și români). Ea are multe trăsături în comun cu româna modernă, având morfologie și sintaxă similare, precum și un important vocabular comun moștenit de la limba latină. Principala diferență între română și aromână este stratul: în timp ce româna a fost influențată mai mult de limbile slave, aromâna a fost influențată mai mult de limba greacă, cu care a fost în contact strâns de-a lungul istoriei. Cea mai mare comunitate vorbitoare de aromână din Macedonia de Nord se găsește în orașul Crușova (~10% din populație). În Macedonia de Nord, limba este oficial denumită „vlahă” ().

Fiind limbă minoritară, limba aromână beneficiază de spațiu de emisie pe postul național MRT 4. De asemenea, pe pancartele unor autorități de stat este scrisă și denumirea lor în aromănă, ca de exemplu Comisiea Electoralã Di Stat pentru Comisia Electorală de Stat.

Limbajul semnelor Limbajul semnelor macedonean (în sau ) este un limbaj al semnelor folosit de comunitatea cu deficiențe de auz din Macedonia de Nord.Macedonian sign language Ca și alte limbaje ale semnelor, cel macedonean se bazează tot pe gesturi și mișcări ale corpului, în special cu mâinile. Numărul exact de utilizatori ai limbajului semnelor din țară nu este cunoscut, dar 6.000 de persoane au cerut difuzarea știrilor la televiziunea macedoneană în limbajul semnelor. Învățarea și utilizarea acestui limbaj, precum și drepturile comunității cu deficiențe de auz din Macedonia de Nord sunt reglementate prin lege națională.Закон за употреба на знаковниот јазик, Службен весник на Република Македонија, број 105, 21 август 2009, Скопје

Limbi străine Multe persoane vorbesc o limbă străină. Majoritatea populației mai în vârstă cunoaște sârbo-croata și franceza sau germana. Rusa este și ea răspândită. În rândul populației mai tinere, engleza este extrem de comună, alături de sârbo-croată și puțină germană.

Bibliografie