Festivalul de film neorealist Laceno d'oro a fost un festival de film fondat în 1959 de Camillo Marino și Giacomo D'Onofrio, numit după stațiunea de schi Laceno, comuna Bagnoli Irpino din provincia Avellino, unde au avut loc primele ediții.

Istoric Primele ediții ale festivalului au avut loc în stațiunea Laceno din comuna Bagnoli Irpino, în munții din Alta Irpinia. Locul de desfășurare al evenimentului a fost sugerat de Pier Paolo Pasolini, căruia pădurea montană și peisajul nealterat îi amintea de cultura rurală și de peisajele friuliane, locurile copilăriei sale. La prima ediție Pier Paolo Pasolini, membru al juriului, a ridicat premiul câștigat de către Michelangelo Antonioni pentru filmul Strigătul, și de atunci va fi prezent la toate edițiile.

Începând din 1966 festivalul s-a mutat de la Laceno la Avellino și în alte comune ale provinciei. Cea mai recentă ediție a acestui festival a avut loc în 1988. Printre diferiții președinți ai juriului care s-au succedat de-a lungul anilor, în afară de Marino, au fost Domenico Rea, Carlo Lizzani, Tinto Brass, Cesare Zavattini.

În 2001, la doi ani după moartea lui Camillo Marino, a fost instituit „Premiul Camillo Marino - Laceno d'oro”, care începând cu anul 2007, cu acordul moștenitorilor fondatorilor, s-a transformat public în noul Laceno d'Oro. În afară de Premiul Camillo Marin, este atribuit, de asemenea, începând din anul 2008 Premiul Giacomo d'Onofrio pentru cel mai bun artist debutant.

Premii

Laceno d'oro pentru cel mai bun regizor 1959: Michelangelo Antonioni pentru Il grido, ridicat de Pier Paolo Pasolini 1960: Leopoldo Trieste 1961: Gillo Pontecorvo pentru Kapò 1962: Alfredo Giannetti pentru Giorno per giorno disperatamente 1963: Nanni Loy pentru Le quattro giornate di Napoli 1964: Mario Monicelli pentru I compagni 1965: Carlo Lizzani pentru Il processo di Verona 1972: Massimo Antonelli pentru Tema di Marco (Frammenti d'Amore) 1974: Predrag Golubovic 1975: Alberto Lattuada 1976: Carlo Lizzani pentru San Babila ore 20: un delitto inutile 1977: Aldo Florio pentru Una vita venduta și Silvano Agosti pentru Matti da slegare 1985: Luigi Faccini pentru Inganni

Laceno d'oro pentru cel mai bun actor 1966: Saro Urzì 1974: Bekim Fehmiu pentru Il gioco della verità 1975: Luigi Proietti 1977: Gerardo Amato 1985: Bruno Zanin pentru Inganni

Laceno d'oro pentru cea mai bună actriță 1961: Valeria Moriconi 1964:Scilla Gabel 1975: Rada Rassimov 1976: Claudia Cardinale 1977: Adriana Asti 1979: Brigitte Fossey 1985: Serena Grandi pentru Miranda 1988: Anna Bonaiuto pentru Donna d'ombra

Laceno d'oro pentru actor tânăr 1963: Lando Buzzanca 1975: Stefano Satta Flores, Michele Placido 1982: Marzio Honorato pentru Core mio al lui Stefano Calanchi 1984: Luca Barbareschi 1985: Mattia Sbragia 1988: Massimo Dapporto

Laceno d'oro pentru actriță tânără 1963: Laura De Marchi pentru La donnaccia 1972: Mara Venier pentru Il diario di un italiano 1984: Barbara De Rossi 1988: Almerica Schiavo pentru L'uscita

Laceno d'oro pentru producător 1960: Dino De Laurentiis 1961: Alessandro Iacovoni 1968: Gian Vittorio Baldi 1971: Silvio Clementelli 1974: Mario Cecchi Gori, Jves Gasser (Elveția) 1975: Gianni Ricci pentru Don Milani: un prete scomodo 1985: Marina Piperno

Laceno d'oro pentru cel mai bun regizor străin 1977: Jan Lasko, Vatroslav Mimica, Lula Mikkelsen

Placheta de aur 1968: Vatroslav Mimica 1971: Dominique Boschero, Lou Castel 1972: Alida Valli 1974: Velimir Bata Živojinović 1976: Serghej Mikaelian pentru Il premio, Riccardo Cucciolla, Vittorio Schiraldi pentru Lettere dal fronte, Lina Wertmüller și placheta specială de aur lui Sergio Nasca 1978: Pasquale Squitieri, Nicola Babic, Leonida Ossika 1979: Edith Bruck pentru Improvviso, Mara Venier și Francesco De Federico pentru Un'emozione in più, Luc Merenda, Florestano Vancini 1981: Giuseppe Ferrara pentru Panagulis zei, Ida Di Benedetto, Saverio Marconi, Luigi Borghese pentru Razza selvaggia, Pupella Maggio (motivație: pentru o viață dedicată cinematografiei), Giuseppe De Santis 1982: Lina Wertmüller, Pasquale Festa Campanile, Cinzia TH Torrini și Piera Degli Espostie Renzo Montagnani pentru Gioco d'azzardo, Anton Ribas pentru La città bruciata, Silvano Agosti 1983: Stefania Sandrelli pentru La Chiave, Pupi Avati, Carlo Delle Piane, Giovanni Bertolucci, Luciano Secchi, Giuseppe Fava 1984: Marcello Mastroianni, Giuliana De Sio, Nanni Loy, Enzo Porcelli, Ettore Scola, 1985: Tinto Brass, Giancarlo Giannini, Peter Kaiscev, Elem Klimov, Vadym Abdrašytov 1986: Margherita Lozano, Amiasi Damiani, Lea Massari, Leopoldo Trieste, Mauro Berardi. 1987: Antonio Avati, Alessandro Haber, Enrica Maria Modugno, Silvano Agosti, Francesco Calogero 1988: Giancarlo Giannini, Marco Leto

Placheta specială de aur 1976: Pietro Naca

Placheta de argint 1976: Karel Stekly, Peter Bacso, Milena Dravic, Serghei Soloviov 1984: Franco Angrisano, Giacinto Bonacquisti, Gianfranco Bullo, Daniele Segre, Silvio Soldini, Jamusz Petelski, Pawel Pitera 1985: Marianne Erdos, Iosif Demian, Marta Bifano, Emanuela Torri

Placheta „Pietro Bianchi” În memoria criticului de film Pietro Bianchi 1977: Gianni Minello pentru Nel cerchio 1979: Giacinto Bonacquisti pentru L'albero della maldicenza 1981: Luigi Faccini pentru Nella città perduta di Sarzana 1982: Marcello Gatti 1983: Nuccio Ambrosino, Collettivo Itsos 1984: Piero Vida 1985: Luca Santini pentru L'esperienza amara 1986: Chantal Bergamo și Enzo Porcelli pentru Il sapore del grano 1988: Adriana Monti pentru Gentili signore

Placheta „Kim Arcalli” În memoria actorului, scenaristului și editor de film Kim Arcalli 1978: Jean-Cristoff Bouvet 1979: Marcello Gatti pentru Ogro 1981: Gianni Minello pentru L'amore e i giovani 1982: Stefano Calanchi 1983: Fiorenza Muller 1984: Massimo Mazzucco 1986: Gianni Da Campo pentru Il sapore del grano 1987: Piero Natoli 1988: Ennio Marzocchini pentru W Werde

Placheta Pasolini În memoria regizorului Pier Paolo Pasolini 1976: Tinto Brass 1978: Luigi Magni pentru In nome del Papa Re 1979: Franco Brusati pentru întreaga operă 1981: Sergio Citti 1982: Mario Monicelli 1983: Gianni Minello 1984: Vittorio Sindoni 1985: Damiano Damiani 1986: Giampaolo Bernagozzi pentru Dedicato a chi perdona și Gian Maria Volonté pentru Caso Moro (Superplacheta P.P. Pasolini) 1987: Leandro Castellani pentru Il coraggio di vivere 1988: Florestano Vancini

Cupa „Pietro Germi” În memoria regizorului Pietro Germi 1986: Cinematografia cehoslovacă 1987: Paola Nazzaro 1988: Gianluca Fumagalii pentru A fior di pelle și Andrea Papini pentru Ponte sospeso

Plachera pentru opera prima 1984: Luciano Tovoli pentru L'armata ritorna 1985: Enrico Montesano pentru A me mi piace 1988: Paolo Benvenuti pentru Il bacio di Giuda

Placheta pentru film de avangardă 1984: Maria Bosio 1985: Piero Vida pentru La vita di scorta 1988: Marco Tullio Giordana pentru Appuntamento a Liverpool.

Premiul „Giampaolo Bernagozzi” În memoria regizorului Giampaolo Bernagozzi, numai la ultimele două ediții. 1987: Anna Di Francisca 1988: Luigi Faccini și Giuseppe Ferrara

Premiul „Filippo Sacchi” În memoria criticului de film Filippo Sacchi 1984: Claudio Tanari 1985: Antonio Gesualdi pentru Le origini del cinema nel Veneto 1986: Enrico Giacovelli pentru La commedia all'italiana și Norma Andriani pentru Pirandello e il cinema.

Cupa Regione Campania 1983: Reinaldo Zambiano 1985: Giuseppe Ferrara pentru P2 story e l'Italia dei misteri

Premiul de film pentru copii 1983: Aronne de Fabio Del Bravo.

Bibliografie Paolo Speranza: "Con Pasolini cominciammo: Antologia e immagini del Laceno d'Oro". con prefazione di Carlo Lizzani, Atripalda, Edizioni Laceno, 2006 Natascia Festa, Claudia Iandolo, Paolo Speranza: "Fotogrammi : gli anni del Laceno d'Oro: 1959-1988". Edizioni del Centro Dorso, 1999 Pasolini, l'Irpinia, il neorealismo del Laceno d'oro. Cinemasud, 1980

Legături externe Site oficial

Categorie:Festivaluri de film Categorie:Fondări în 1959