thumb|right|300px|Părțile componente ale unei puști cu lunetă Prezentul glosar conține termeni din domeniul militar, al armelor, al acțiunilor de război, al instituțiilor militare și polițienești și al protecției civile.
Cuprins Ab - Al • Am - Ap • Ar - Az • Ba - Be • Bi - Bz • Ca - Cb • Ce - Co • Cr - Cz • Da - De • Di - Dz • E • F • G • H • I • J • K • L • M • N • O • Pa - Po • Pr - Pz • Q • Ra - Rb • Re - Rz • Sa - Se • Sf - Sr • St - Sz • Ta - To • Tr - Tz • U • V • Y • Z Vezi și • Bibliografie • Legături externe
A
Ab - Al abatere – depărtarea dintre punctul de spargere al unui proiectil și obiectiv. abatiză - dispozitiv de apărare (baraj) făcut din copaci tăiați și culcați cu vârful spre inamic sau din crengi înfipte în pământ. „Able Archer” - denumirea unui antrenament militar NATO din noiembrie 1983. abordaj - metodă de luptă prin care navele lipsite de artilerie erau manevrate astfel încât să ajungă bord la bord, pentru a permite lupta corp la corp între echipaje. absență nemotivată - infracțiune contra ordinii și disciplinei militare care constă în lipsa nejustificată a militarului de la unitate sau serviciu. Abwehr - serviciu de informații și contrainformații al armatei Germaniei naziste, ce funcționa pe lîngă Marele Stat Major german. abuz de autoritate - depășirea drepturilor și atribuțiilor conferite de gradul militar sau de funcție. academie militară – instituție de învățământ militar superior și centru de activitate științifică militară. acoperire: - neregularități ale terenului care împiedică observarea terestră sau aeriană; - protecția trupelor și obiectivelor împotriva loviturilor inamicului; - acțiune de luptă prin care se asigură siguranța trupelor care se mobilizează și se concentrează. - numărul de alice dintr-un cartuș care lovesc de la distanța de 35 m într-o țintă cu diametrul de 75 cm. acoperire aeriană - misiune executată în special de aviația de vânătoare în vederea interzicerii pătrunderii mijloacelor de atac aerian ale inamicului la obiectivele apărate sau în raioanele acțiunilor de luptă ale altor categorii de aviație. acoperirea spațiului terestru, aerian și maritim al țării - ansamblul de acțiuni militare, cu rol de siguranță strategică, desfășurate simultan sau succesiv de către marile unități ale tuturor categoriilor de forțe ale armatei și de celelalte forțe ale sistemului național de apărare pe frontiera de stat și în adâncimea teritoriului național. activare: - reintrare în cadrele active ale armatei, ale serviciilor secrete; - amorsare a unui sistem tehnic, mecanism, bombă etc. acuplat - (despre proiectile de artilerie) la care tubul-cartuș și încărcătura de pulbere formează un tot unitar cu proiectilul. acțiune de luptă – acțiune dusă în scopul nimicirii inamicului și menținerii terenului propriu. acțiune demonstrativă - atac demonstrativ de forțe pe un fond de luptă, efectuat cu scopul inducerii în eroare a inamicului. adamsită - substanță toxică de luptă, iritantă, care conține arsenic și care irită sever plămânii, nasul și ochii, provocînd strănut, greață și vărsături. adăpost – construcție care servește pentru protecția trupelor, a tehnicii de luptă sau a populației împotriva acțiunii inamicului, intemperiilor sau altor pericole. adăpost antiaerian - loc special amenajat în care se refugiază populația în cazul unui atac aerian; sinonim: refugiu antiaerian. thumb|right|200px|Adăpost antiatomic în Elveția adăpost antiatomic - lucrare de fortificație care servește la protecția contra exploziilor nucleare, a substanțelor radioactive, a radiației penetrante și a infectării radioactive. adăpost antichimic - lucrare de fortificație care servește la protecția contra acțiunii dăunătoare a substanțelor chimice toxice. adăpost civil - structură sau loc special amenajat pentru a oferi protecție civililor în caz de atacuri aeriene (adăpost antiaerian) sau alte situații de urgență. adăpostire – neregularitate a terenului sau lucrare ușoară de amenajare a acestuia, care protejează trupele împotriva vederii inamicului. adâncime strategică - concept care se referă la distanța și spațiul disponibil între frontul unui conflict și centrele critice ale unui stat, cum ar fi capitalele, bazele militare, infrastructura industrială sau resursele esențiale. adjutant: – ofițer care îndeplinește, pe lângă un comandant, atribuții similare funcției de secretar; aghiotant; - ofițer care face parte dintr-un stat-major; - cel mai mare grad de subofițer; persoană care are acest grad. administrație militară: - parte a științei militare și a armatei care se ocupă cu organizarea, întreținerea și mobilizarea forțelor armate și logistica trupelor; - conducere, de către autorități militare, a unui teritoriu ocupat în urma unui război. aerodesant - vezi: desant aerian. aeromobil - (despre trupe, materiale etc) apt pentru a fi transportat pe calea aerului. aeropurtat - (despre trupe și mijloace de luptă) care se transportă pe calea aerului. aerostier - soldat din serviciul unei aerostații militare. thumb|right|200px|Tun fixat pe afet afet – suport mobil pe care se fixează țeava unor arme de foc grele (tun, mitralieră, aruncător), permițând orientarea, ochirea și tragerea. agent de legătură - agent care ține un contact permanent între două unități militare, între două grupuri de comandă etc. agent de transmisiuni – militar care transmite ordine sau rapoarte de la un comandant la altul (vezi și ofițer de legătură). agent dublu - persoană care se preface că spionează o organizație-țintă în numele unei organizații controlatoare, dar de fapt agentul este loial organizației-țintă. agent în adormire - spion care este plasat într-o zonă fără a i se da o misiune, urmând a fi activat atunci când serviciul secret are nevoie de acesta. agent triplu - persoană care se preface că este un agent dublu pentru organizația-țintă, dar de fapt în tot acest timp este loial organizației controlatoare. aghiotant - ofițer sau subofițer atașat pe lîngă un comandant militar, îndeplinind atribuții similare unui secretar; adjutant. agresiune armată: - atacul neprovocat al unui stat împotriva altui stat cu folosirea forței armate în scopul de a-i cotropi teritoriile, a-i suprima independența; - folosirea forței de către un stat împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a altui stat, ori în orice mod incompatibil cu Carta Națiunilor Unite. agresiune ideologică – formă a agresiunii care încurajează propaganda de război, de idei extremiste sau în favoarea folosirii unor arme cu distrugere în masă. agresor – stat care comite o agresiune. Air-Sol Moyenne Portée - rachetă aer-sol franceză cu rază medie de acțiune, cu cap de luptă nuclear. AK-47 - pușcă de asalt creată de Mihail Kalașnikov și folosită în timpul Războiului Rece ca armă standard de armatele statelor din Blocul Estic și ale țărilor aliate. AK-74 - armă de asalt creată în anii 1970 ca o îmbunătățire a AKM. AKM - armă de asalt, creată în anii 1950 de către Mihail Kalașnikov ca o îmbunătățire a AK-47. alarmă: - înștiințarea trupelor sau a populației despre un pericol apropiat și poate fi: aeriană, atomică, chimică, de luptă etc.; - semnal prin care se anunță asemenea primejdie sau prin care se face chemarea la arme. alarmă aeriană - alarmă prin care se anunță un atac aerian inamic. alianță militară - înțelegere politică sau militară de durată între două sau mai multe state, stipulată în acorduri sau tratate, prin care se decid să-și acorde asistență politică și militară reciprocă; sinonim: lagăr militar. aliniament – linie de teren care servește la indicarea misiunilor de luptă, caracterizată prin detalii și neregularități ale terenului. altitelemetrie - determinare a înălțimii de zbor a țintelor aeriene, necesară în tragerile aeriene. al Treilea Război Mondial - noțiune care desemnează un eventual război global, care ar urma să fie purtat la scară globală și care ar avea loc ca o continuare a celui de-al Doilea Război Mondial. alunecător - (la armele de foc) plăcuță de oțel pe care glisează înălțătorul pentru reglarea unghiului de tragere.
Am - Ap ambrazură – deschizătură în peretele unei fortificații, prin care se execută trageri cu tunul, obuzierul, mitraliera. thumb|right|200px|Ambulanță militară franceză ambulanță – spital mobil în spatele frontului, care dă primul ajutor răniților. ambuscadă – intervenție mascată pe căile cele mai probabile de acțiune ale inamicului, în scopul atacării acestuia prin surprindere. ambuscat - (militar) scutit de instrucție și de front fără motive serioase. amfibiu – vehicul militar care se poate deplasa atât pe uscat cât și pe apă. amiral – cel mai mare grad în marina militară, corespunzător gradului de general-colonel din armata terestră. amiralitate – comandamentul superior al forțelor militare maritime ale unei țări. amorsă: – dispozitiv pentru aprinderea unei încărcături explozive; poate fi: prin percuție, prin fricțiune, prin aprindere cu fitil sau electrică; - cantitate de pulbere așezată între dispozitivul de aprindere și încărcătura de lansare a unei lovituri de artilerie. ampenaj: - ansamblu format din două planuri perpendiculare între ele, plasat în partea posterioară a unei bombe de avion sau a unei rachete neghidate, în scopul stabilizării acesteia; - aripa unei săgeți. amplasament – lucrare genistică prin care se fixează pentru tragere o piesă de artilerie (tun, obuzier). antecesori - soldați care explorează zona înainte de sosirea armatei. antecuirasă - blindaj inelar care protejează calota mobilă a turelelor, montat în construcția de zidărie sau beton a unei fortificații. antepat – partea din lemn a unei arme, cu garnituri metalice, așezată sub țeavă, în fața trăgaciului (sinonim: piesa a treia). antetren - vehicul pe două roți, care se cuplează cu un tun, cu o bucătărie de campanie etc. pe care le tractează. antiaerian - destinat să lupte sau să apere împotriva atacurilor aviației. antiatomic - care este împotriva războiului sau armelor atomice; care este destinat să apere, în cazul unui atac nuclear, de efectele radioactivități; exemplu: adăpost antiatomic. antibalistic - împotriva rachetelor balistice; exemplu: rachetă antibalistică. antichimic - care este destinat protecției împotriva războiului și armelor chimice. antiglonț, geam ~ - geam confecționat din mai multe straturi, cel din mijloc conținînd o folie specială de plastic, ce nu permite trecerea gloanțelor. antiglonț, vestă ~ - vestă de protecție, folosită în poliție și în armată, confecționată din materiale care împiedică pătrunderea gloanțelor; vezi și vestă de salvare. antimilitarism - curent apropiat ca idei de pacifism, teorie care este contra înarmării (militarismului), militarism care conduce indirect la război. antimină - care protejează împotriva minelor sau permite identificarea acestora și le împiedică explozia. antipersonal - (despre arme și mașini de război) care este folosit numai împotriva omului, cu scopul de a-l ucide; exemplu: mină antipersonal. antirachetă - rachetă destinată distrugerii unei alte rachete lansate care încă nu și-a atins ținta; care preîntampină acțiunea unei rachete, care distruge, anihilează o rachetă. antiradar - (despre dispozitive, aparate etc.) care perturbă sau anihilează funcționarea unui radar; care detectează prezența unui radar. antitanc - (despre arme sau despre mijloace de apărare) care este folosit în lupta contra tancurilor. antitero - (despre unități armate) care este special antrenat pentru lupta împotriva teroriștilor. antiterorism - măsuri defensive adoptate pentru prevenirea și combaterea terorismului. aparat de ochire – ansamblu de piese care servește pentru îndreptarea armei de foc spre țintă; poate fi mecanic, opto-mecanic și electronic. aparat de respirat filtrant - echipament pentru protecție și intervenții în cazul prezenței gazelor toxice.