Corina Chiriac () o cântăreață de muzică ușoară, compozitoare, textieră, realizatoare de emisiuni de televiziune și actriță din România.Țarălungă, Ecaterina (2019). Enciclopedia identității românești. 2: Personalități. AGIR. p.174
Corina Chiriac este una dintre solistele de mare succes din muzică ușoară din anii 1970 până în prezent.
Biografie 1949 - 1969 Tatăl său, compozitorul Mircea Chiriac (1919–1994), a fost profesor la Conservatorul Ciprian Porumbescu din București. Mama sa, Elisabeta Chiriac (1920-2002), a fost profesoară de pian la același ConservatorCaraman-Fotea, Meridianele cantecului, p. 76. Aceștia o familiarizează de la cea mai fragedă vârstă cu lumea sunetelor. Copil fiind, studiază pianul la început cu mama sa. Ajungându-se la concluzia că ar fi mai benefic să aibă o profesoară străină, s-a apelat la o prietenă a familiei, pianista Rodica Suțu, una dintre ultimele descendente ale familiei domnitoare Suțu. Corina nu a putut să învețe pianul prea mult deoarece degetele mici de la fiecare mână erau prea scurte pentru atingerea corectă a octavelor. În anul 1955, aceasta se înscrie la Școala de muzică Nr.1, din Strada Principatele Unite, București (vioară principal/pian secundar) unde studiază vioara timp de 6 ani, având ca profesor, pe George Manoliu, cu asistenții Petre Munteanu și Ilarion Ionescu – Galați, dirijor și muzician. Cursurile liceale le-a urmat la Liceul Special de Muzică nr.1 din București, clasele de vioară, sub îndrumarea unor prestigioase nume ale muzicii românești.
În 1965 debutează radiofonic la Casa de cultură a studenților „Grigore Preoteasa” din București, în cadrul concursului „Debuturi”. Câștigă premiul de popularitate al celui mai tânăr concurent cu două compoziții proprii și melodia „Pe valea Prahovei” de George Grigoriu. Președintele juriului: compozitorul George Grigoriu.
În 1966, după ce a fost elevă timp de 10 ani la Școala de muzică Nr.1, urmează clasa a XII-a la liceul „Nicolae Bălcescu”.
În 1967 după ce termină liceul „Nicolae Bălcescu”, este admisă ca studentă la IATC „I. L. Caragiale” (actuala Universitate Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București), clasa actorie Constantin Moruzan – Mihai Mereuță. A mai studiat și cu regizorul Mony Gellelter și Adriana Piteșteanu. A fost colegă de generație cu: George Mihăiță, Florin Zamfirescu, Gelu Colceag, Tamara Crețulescu, Mihaela Arsenescu, Mircea Diaconu, Carmen Maria Struja, Ștefan Velniciuc.
Debutează la Teatrul de comedie din București, cu un rol secundar în piesa „Sfântul” de Eugen Barbu, în regia Sandei Manu.
Face parte din echipa de studenți actori care fac figurație la teatru, studiourile Buftea și TVR.
Anii 1968-1969 au însemnat apariții muzical-literare în cadrul clubului de presă al Casei de cultură a studenților „Grigore Preoteasa”, care îi aduc primele cronici în ziarele vremii.
Anii 1970 1970 În martie debutează la concursul TV „Steaua fără nume”, regizat de Sorin Georgescu și Simona Patraulea, unde parcurge toate etapele și obține din partea juriului condus de maestrul Octav Enigărescu nota maximă, 10 și consacrarea în fața publicului român după o serie de dezbateri furtunoase cu prezentatorul emisiunii, Dan Deșliu. Animatorul de televiziune Sorin Georgescu a fost primul realizator de televiziune care o ajută să se afirme.
Se lansează pe plan național cu nemuritoarea lucrare „Valurile Dunării” a lui Ivanovici.
Din același an, începe seria evoluțiilor ei peste hotare. Debutul său internațional se produce la „Zilele culturii române” în Polonia.
Rezultatele recitalurilor de succes susținute în acest an determină includerea sa în echipa ce va reprezenta România la Festivalul Internațional „Cerbul de aur”.
Activitatea artistică muzicală (înregistrări la TV, Radio și Electrecord, concerte, turnee) se intensifică.
1971 În martie 1971 reprezintă România la a IV-a ediție a Festivalului Internațional „Cerbul de aur” de la Brașov, unde obține din partea juriului internațional „Cerbul de bronz”, interpretând melodiile „Inimă nu fi de piatră” (Edmond Deda) și „Va veni o clipă” (Paul Urmuzescu).
Îi apare primul disc single la Electrecord.
În luna septembrie susține un show de televiziune, la Leipzig (Republica Democrată Germană), alături de Lucia Altieri (Italia), Rozalia (Cuba), Milan Drobny (Iugoslavia).
1972 Apar șlagărele „Opriți timpul” și „Banii n-aduc fericirea”.
Termină cursurile IATC, obține diploma cu prestația din piesa “Baba Rada” și este repartizată la Teatrul de stat din Oradea, unde activează ca actor și solist vocal.
Interpretează rolul principal feminin din filmul „Aventuri la Marea Neagră” în regia lui Savel Stiopul, alături de Florin Piersic.
Corina Chiriac apare în filmul „Cu mâinile curate” regizat de Sergiu Nicolaescu.
Participă pentru prima oară la Festivalul național de muzică ușoară „Mamaia’72” (25-27 iulie) cu melodiile „Cine spune că-i ușor?” (Paul Mihăescu/Fred Firea) - Mențiune, „A-ntinerit romanța” (Aurel Giroveanu/Felea) – Premiul III, „Pasăre de apă” (Radu Șerban/Gh. Vâlcu), „Chemare” (Liviu Marcovici/Daniella Caurea), „Dulcele târg al Ieșilor” (Richard Stein/M. Djentenirov) - Mențiune. În cadrul festivalului, Corina susține un recital și este distinsă cu „Premiul de interpretare”. Din acest an și până în 1988, participă la toate edițiile Festivalului de la Mamaia.
Începând cu acest an, Corina Chiriac va efectua lungi turnee în R.D. Germană timp de 11 ani (până în 1982).
Joacă în serialul TV „Mușatinii” în regia Soranei Coroamă.
1973 Anul 1973 îi aduce artistei nenumărate colaborări cu TVR, Teatrul Constantin Tănase, diferite teatre din țară, Consiliul Culturii și ARIA (Agenția Română de Impresariat Artistic). Reușitele continuă cu activitățile ca reprezentantă a României la diverse deplasări culturale, emisiuni TV, concerte, schimburi culturale.
Piese interpretate de ea apar pe diverse compilații produse de Electrecord. Continuă colaborarea teatrală pe scenele din întreaga țară (Oradea, Brașov, Timișoara, Cluj, Constanța).
Participă la Festivalul național de muzică ușoară „Mamaia ’73” (19-20 iulie) cu melodia „O ramură spre cer”(Radu Șerban) care obține Premiul Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române. Corina va susține și un recital pe scena festivalului.
Efectuează noi turnee în Polonia și RDG.
Tot în acest an Corina participă la Praga, la un show TV internațional.
1974 Corina Chiriac devine actor la Teatrul de Stat din Giulești dar nu va juca în nici o piesă.
Participă la Festivalul „Decenska Kotva” din Cehoslovacia.
Obține un contract pe o lună la celebrul teatru „Friedrichstadtpalast” din Berlin în R.D. Germană.
Evoluează și la Festivalul „Made in Hungary” de la Budapesta.
Participă la Festivalul național de muzică ușoară „Mamaia ’74” (23-24 iulie) cu melodiile „Ani fericiți” (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă) – Mențiune și „Clipele” (Andrei Proșteanu/Angel Grigoriu).
1975 Se află printre primii soliști cărora TVR le realizează recitaluri color pentru schimburi culturale cu străinătatea.
În iunie reprezintă ARIA la Festivalul „Orfeul de aur” de la Slancev Briag, Bulgaria.
Participă la Festivalul național de muzică ușoară „Mamaia ’75” (24-25 iulie)cu piesele „Ai apărut ca o poveste” (Radu Șerban/Aurel Storin) – Mențiune, „Cum să uit” (Mișu Iancu/Alexandru Mandi) și „Într-o bună zi” (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă).
În august reprezintă TVR la Festivalul Internațional de la Sopot – Polonia, unde obține premiul I „Privighetoarea de chilimbar” al juriului cu melodia „Niciodată”.
În luna septembrie reprezintă Ministerul Culturii la Festivalul Internațional al șlagărelor de la Dresda în fosta R.D. Germană, unde obține Premiul III și Premiul presei cu melodia „Am visat odată” (M. Constantinescu).
Corina Chiriac și Marco Nicolici (Iugoslavia) apar în Cupletul muzical „Teleșcoala", realizat de Ovidiu Dumitru și Marko Dedici. Momentul este deosebit, fiind prima emisiune-duplex a Televiziunii Române, transmisă în aceeași zi și la aceeași oră pe ambele posturi de televiziune. S-a filmat și la București și la Belgrad. Coregrafia aparținea lui Cornel Patrichi.
1976 În luna iunie participă la Festivalul „Bratislavska Lyra” („Lira Bratislavei”) din fosta R.S. Cehoslovacă.
Participă la Festivalul prieteniei de la Moscova, URSS. Piesa „Uită nostalgia” (Ion Cristinoiu) este declarată șlagărul festivalului.
Participă la Festivalul național de muzică ușoară „Mamaia ’76” (28-29 iulie) cu piesele „Din roua zorilor” (Mihai Constantinescu), „Poveste adevărată” (Ion Cristinoiu/Mihai Dumbravă) și „Secolul vitezei” (Marcel Dragomir/Ovidiu Dumitru) , cea din urmă piesă în duet cu Cornel Constantiniu.
Jocă în piesa TV „Domnișoara Anastasia”, în regia Soranei Coroamă.
Joacă în fimul „Roșcovanul”, în regia lui Francisc Munteanu.
1977 În acest an participă la concerte și show-uri TV din R.D. Germană, Cehoslovacia, Bulgaria, URSS, Polonia, alături de soliști ca: Boney M., Sacha Distel, Karel Gott, Alla Pugaciova, Lili Ivanovna, Drupi (Italia), Tereza Kesovia și mulți alții. În luna iulie este invitată (din nou) în recital la „Bratislavska Lyra” („Lira Bratislavei”) din fosta R.P. Cehoslovacă, alături de Mirabela Dauer și formația „Mondial”. Susține un recital hors-concurs de 30 de minute.
În luna noiembrie Corina efectuează primele turnee în Occident. Susține o suită de concerte în Portugalia, alături de Cornel Constantiniu și dirijorul Sile Dinicu.
Casa de discuri Supraphon din Cehoslovacia editează albumul „Corina, Aura, Marina”, în care Corina figurează cu 4 piese.
La casa de discuri Eterna (din R.D.Germană) i se editează un disc single cu melodia „Am visat odată” (M. Constantinescu).
1978 Corina Chiriac participă la Festivalul Internațional de muzică ușoară de la Poznan, Polonia, cu piesele „Vorbe de foc” (Dan Ștefănică) și „Învață să știi” (Cornel Fugaru) care obțin premii de creație.
Efectuează un scurt turneu la Katovice, Polonia, realizând un show de o oră în regia lui Josef Lauer.
Efectuează alături de Dan Spătaru un turneu de 2 luni în U.R.S.S.
1979
Corina Chiriac este protagonista show-ului TV „Eu sunt Corina” (regia Tudor Vornicu), primul show TV color realizat în România. La Festivalul Internațional al filmelor de televiziune de la Montreux, Elveția, emisiunea de 60 de minute „Eu sunt Corina”, regizată de Tudor Vornicu, alături de Gheorghe Zamfir, obține premiul special al juriului. Efectuează un nou turneu în URSS. Este invitată să concerteze în Italia (timp de 11 luni), cu aceasta ocazie obținând un contract la televiziunea particulară din Alessandria. Unul dintre momentele vizitei pe care nu-l va uita niciodată a fost întâlnirea cu Gina Lollobrigida.
Anii '80
1980 Participă din nou la Festivalul Internațional de la Sopot – Polonia (20-23 septembrie), unde obține premiul III cu piesele „Uneori suntem toți copii” (L. Tudan) și Serenadă (Mircea Chiriac).
Efectuează un importat turneu în Cehoslovacia cu orchestra lui Karel Gott, sub bagheta lui Felix Slovacek.
În „Burg party”, o emisiune de televiziune realizată la Halle, în fosta R.D. Germană, Corina Chiriac evoluează alături de Amanda Lear.
Participă la Festivalul de șansonete de la Köln (22-29 noiembrie) din R.F. Germană, alături de formația condusă de compozitorul Horia Moculescu.
Spre sfârșitul aceluiași an participă alături de Cornel Constantiniu la schimburi culturale în Cuba și este invitată să concerteze la show-ul lui Alberto Hererra la „Tropicana”, cel mai mare cabaret în aer liber din America Latină.
1981 Efectuează un nou turneu în Cuba.
Apare la Electrecord primul album LP al Corinei Chiriac, „Eu sunt Corina”.