Folosită în lexicologie, noțiunea de lexem nu are o definiție general acceptatăBokor 2007, p. 172.. De cele mai multe ori se afirmă că este unitatea de bază a lexicului și că nu coincide cu noțiunea de cuvântBussmann 1998, p. 670–671.Dubois 2002, p. 275., dar definițiile diferă în a stabili ce este această unitate.

Lexemul ca cuvânt-titlu de dicționar

Pentru unii lingviști, lexemul ca unitate de bază a lexicului este cuvântul așa cum apare în dicționare în calitate de cuvânt-titlu. În acest sens este un element abstract ce aparține limbii, cuvântul fiind un element concret ce ține de vorbire, în conformitate cu concepția lingvistului Ferdinand de Saussure despre limbă ca sistem abstract care se realizează concret în vorbire. Lexemul ca element abstract este un semn lipsit de mijloace gramaticale, de rol sintactic. În afara vorbirii există doar ca posibilitate, pe când în vorbire există realmente. Sensul lexemului considerat în sine se poate schimba deseori sub influența celeorlalte elemente ale vorbirii, dar sensurile din vorbire rămân legate de sensul permanent al lexemuluiBokor 2007, p. 173..

Astfel, cuvântul-titlul din dicționar este un lexem, iar formele sale gramaticale sunt cuvinte. De exemplu, complexul sonor write „scrie” este în același timp lexem și cuvânt, una din realizările lexemului, iar formele sale gramaticale writes „(el/ea) scrie”, wrote „(el/ea) a scris”, written „scris, -ă” sunt numai cuvinte, alte realizări ale lexemului. De asemenea, big „mare” este un lexem, iar bigger „mai mare” și biggest „cel/cea mai mare” – cuvinteCrystal 2008, p. 276..

Lexemul poate fi un cuvânt rădăcină, care este un singur element lexical, un morfem lexical, bunăoară él „trăiește”, tavasz „primăvară”, hat „șase”, sau poate fi compus din mai multe elemente, fiind un derivat (ex. legelész „paște alene”, elnémul „amuțește”) sau un cuvânt compus: pásztorlegény „păstor tânăr”. Unii autori consideră că în acest caz este vorba de lexeme care sunt părți ale altui lexem, de exemplu, lexemul writer „scriitor” – al lexemului ghostwriter „scriitor fantomă” (care scrie pentru altcineva, sub semnătura acestuia). Lexeme cu comportament aparte sunt siglele și acronimele, de exemplu MÁV „Căile Ferate Ungare de Stat”, respectiv Malév „Întreprinderea Ungară de Trafic Aerian”Bokor 2007, p. 174..

Un caz deosebit este cel al lexemului cu forme gramaticale printre care sunt și forme supletive. Astfel, lexemul sok „mult” are și o formă gramaticală dată de alt cuvânt, több „mai mult”. Corespondentele acestui lexem se comportă la fel și în alte limbi: beaucoup „mult” – plus „mai mult”TLFi, articolele beaucoup și plus., mnogo „mult” – više „mai mult”HJP, articolul mnogo..

Unii autori opun noțiunea de lexem celei de gramem ( grammème), termen format de la „gramatică”. Acesta poate fi un afix sau un cuvânt autonom și, ca atare, cuvânt-titlu de dicționar, fiind vorba de un cuvânt gramatical: le „-ul” (articol), pour „pentru” (prepoziție), et „și” (conjuncție) etc.Dubois 2002, p. 276, fără numirea autorilor.

Noțiunea de lexem extinsă la rădăcină

Unii lingviști consideră că lexemul poate fi cuvânt autonom, dar poate fi lexem și o rădăcină. Astfel, de exemplu, cuvântul chantant „cântând” nu este o formă a lui chanter „a cânta”, care este cuvânt-titlu în dicționare, dar nu este lexem, ci altă formă gramaticală a lexemului chant-, care este în același timp rădăcină. Alte cuvinte-titlu reprezintă mai multe forme gramaticale, de pildă marche, care înseamnă (eu) merg, (el/ea) merge, mergi!, (eu) să merg, (el/ea) să meargă și mers (substantiv), iar lexemul corespunzător este rădăcina march-Dubois 2002, p. 276..

Noțiunea de lexem extinsă la expresia idiomatică

Unii lingviști sunt de părere că noțiunea de lexem nu poate fi limitată la cel reprezentat de un singur complex sonor corespunzător unui cuvânt scris, deoarece există grupuri de cuvinte în care acestea nu au sensul pe care îl au când sunt autonome, ci au împreună un sens nou, adică sunt expresii idiomatice, care ar trebui considerate lexemeKálmán și Trón 2007, p. 76.. Astfel ar fi kick the bucket „a da ortul popii” (literal „a da cu piciorul în găleată”) sau egy gyékényen árulnak „gândesc/se comportă la fel” (literal „(ei/ele) vând pe aceeași rogojină”). Alți autori nu sunt de acord cu această viziune, considerând astfel de expresii nu lexeme, ci frazeme.

Referințe

Surse bibliografice

Bokor, József. Szókészlettan (Lexicologie), A. Jászó, Anna (coord.) A magyar nyelv könyve (Cartea limbii maghiare), ediția a VIII-a, Budapesta, Trezor, 2007, ISBN 978-963-8144-19-5, pp. 164–196 (accesat la 17 august 2018) Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 17 august 2018) Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 10 noiembrie 2018) Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002 Hrvatski jezični portal (HJP) (Portal lingvistic croat) (accesat la 17 august 2018) Kálmán, László și Trón, Viktor, Bevezetés a nyelvtudományba (Introducere în lingvistică), ediția a II-a, adăugită, Budapesta, Tinta, 2007, ISBN 978-963-7094-65-1 (accesat la 17 august 2018) Trésor de la langue française informatisé (TLFi) (Tezaurul limbii franceze informatizat) (TLFi) (accesat la 17 august 2018)

Vezi și

Lexic

Categorie:Lexicologie