miniatura|Sfânta Fecioară a marinarilor , cea mai veche reprezentare a descoperirii Americii, pe la 1510miniatura|Kolumbus acostează la Guanahani (Sculptură în lemn) miniatura|Primii descoperitori au traversat Strâmtoarea Bering ( Animație engl.) Sub formularea "Descoperirea Americii" se înțeleg primele documentări făcute de către navigatorii proveniți din spațiul de cultură european asupra continentului American . Deși este cunoscut faptul că deja în jurul anului 1000, scandinavicii − sub conducerea lui Leif Eriksson – au ajuns pe continentul american , Cristofor Columb este considerat descoperitorul Americii prin debarcarea sa în Caraibe pe 12 octombrie 1492. Acest lucru a dus la explorarea iar mai târziu , la colonizarea continuă a continentului american de către națiunile europene. De aceea, aceasta dată este considerată ca fiind un punct de cotitură în istoria omenirii.
În prezent, primul european care a ajuns pe continentul american în epoca modernă este considerat a fi Giovanni Caboto, chiar dacă există dovezi că alți exploratori precum Didrik Pining și João Vaz Corte-Real ar fi fost înaintea lui. Italianul Amerigo Vespucci a fost primul care și-a dat seama că America reprezintă un continent nou, în anul 1507. Martin Waldseemüller a denumit în același an noul continent America.
Din punct de vedere istoric și potrivit opiniei publice în general acceptate, cei care au descoperit și au colonizat America au fost locuitorii Asiei de Nord-Est , care în urmă cu aprox. 12.000 de ani au traversat Strâmtoarea Bering. Descendenții lor reprezintă nativii americani din ziua de azi. Cercetări și descoperiri mai noi arată faptul că posibile colonizări pe coasta vestică a Americii de Sud, să fi avut loc cu peste 15.000 de ani în urmă, având ca punct de plecare Oceania .
Expediții de descoperire atestate istoric miniatura|Timbru emis de Insulele Feroe miniatura|Timbru cu harta lui Skálholt
Scandinavicii (anii 875–1000) Bjarni Herjúlfsson poate fi considerat primul european care a zărit continentul american. În anul 986 se afla într-o călătorie dinspre Islanda spre Groenlanda și deviind de la ruta stabilită, a povestit mai târziu că a văzut „dealuri împădurite la vest“. Ținuturile noi observate nu au fost explorate.Grænlendinga saga in der Übersetzung von Felix Niedner: „Erzählung von den Grönländern“, Sammlung Thule Bd. 13. Diederichs 1965; in engl. Übersetzung im Internet: Rasmus B. Anderson in The Flatey book and recently discovered Vatican manuscripts concerning America as early as the tenth century: Ținând cont însă de faptul că Groenlanda apaține din punct de vedere geografic continentului american, Gunnbjörn Úlfsson poate fi considerat descoperitorul continentului, în 875. Într-o sagă islandeză numită după numele său (Gunnbjarnarsker) , se povestește că a văzut coastele groenlandeze.In der Eiríks saga rauða fährt Erik der Rote aus, um das von Gunbjörn entdeckte zu erkunden; vgl. Aceste informații au ajutat la colonizarea Groenlandei de mai târziu. Nu se știe dacă Gunnbjörn a ajuns și pe tărâmul american.
După cunoștințele pe care le avem, Leif Eriksson a fost primul european care a pășit pe solul american, în jurul anului 1000.wie zuvor Detaliile acestui fapt au ajuns la noi pe diferite căi . La L’Anse aux Meadows , în Neufundland ,au fost făcute mai multe descoperiri arheologice în sec.20 , care indicau prezența Grænlendingarn, (locuitorilor din Groenlanda). Monezile din Maine au ajuns acolo foarte probabil datorită rutelor de comerț ale autohtonilor cu noii veniți. Potrivit așa-numitelor „Vinland-Sagas“, (istorisiri care relatau despre expedițiile groenlandezilor), aceștia au numit noile pământuri ca Helluland, Markland și Vinland. Identificarea acestor ținuturi este încă disputată, pornindu-se de la Insula Baffin și Labrador în nord, până la Noua Scoție sau Massachusetts , în sud.
În alte expediții , precum cea a lui Thorvald (fratele lui Leif) , au avut loc și contacte cu autohtonii. Groenlandezii i-au numit pe aceștia Skraelinger ("slăbănogi" sau "urâți"). În 1020, Thorfinn Karlsefni a plecat spre Vinland, cu scopul de a o întemeia acolo o așezare. Lipsa femeilorKapitel 14, 3. cât și luptele duse cu nativii americaniAusdrücklich als Beweggrund angeführt in Kapitel 13, 1. , i-au făcut pe noii veniți să părăsească Vinland doar după câțiva ani.
Este puțin probabil ca expediții de descoperire să fi avut loc și în interiorul continentului. Piatra de la Kensington , acoperită de ruine, descoperită la 1898 în Minnesota ,este considerată a fi un fals. Și călătoria spre America efectuată de Henry St. Clair (1345-1400) în anul 1398, este văzută ca fiind o ficțiune. miniatura|Prima călătorie a lui Columb (grafică span.)
Cristofor Columb (1492) Cristofor Columb a descoperit America în încercarea de a ajunge în India (sau în Asia de Est), prin traversarea oceanului Atlantic . În anul 1487-88, portughezul Bartolomeu Diaz a devenit primul european care a navigat până la extremitatea sudică a Africii; Vasco da Gama ,în 1498 ,a fost primul care a descoperit o rută maritimă până în India.
Giovanni Caboto (1497) Exploratorul și navigatorul italian Giovanni Caboto (engl. John Cabot) a intrat în anul 1484 în slujba coroanei engleze. Regele Henric al VII-lea l-a însărcinat mai târziu, în 1496, cu găsirea unui drum spre vest pentru a ajunge în Imperiul chinez. Însoțit de fiul său, Sebastiano , a început călătoria și a descoperit pe 24 iunie 1497 continentul nord-american, probabil regiunea Labrador . În următoarea călătorie, Caboto a avut asupra sa o scrisoare adresată "regelui" chinez, dar aceasta nu a ajuns la destinație, el și patru dintre navele sale dispărând în apele Atlanticului, în 1498 .
Vasco Núñez de Balboa (1513) Primii cartografi , cum ar fi Martin Waldseemüller , au asociat recentele noi descoperiri unui continent înainte ca ei să aibă dovada că este într-adevăr vorba de un nou continent . Această atestare a venit pe data de 25 septembrie 1513, la ora 11 dimineața : Vasco Núñez de Balboa , după o expediție soldată cu multe pierderi prin Panama, a fost primul european care a văzut oceanul Pacific privind de pe continentul american. În urma observațiilor precise făcute asupra faunei și florei, ce prezentau particularități diferite față de tot ceea ce era cunoscut la acea dată, Amerigo Vespucci afirmase deja ca este vorba de un nou continent.
Relatări nesigure miniatura|Vechii polinezieni erau cunoscuți ca foarte buni navigatori ( grafică fr.). miniatura|Acestă hartă franceză a Americii din 1792 ,localizează Fousang-ul chinez, în zona Columbiei Britanice de astăzi . Pe lângă călătoriile enumerate și colonizările inițiale, există un număr însemnat de speculații și ipoteze care se referă la posibilitatea existenței altor călătorii spre America, premergătoare lui Columb.
Din punctul de vedere al cercetării istorice a lumii Occidentale, nici una dintre aceste ipoteze nu a putut fi suficient de bine dovedită sau susținută.
Relatări nesigure (Pacific)
Colonizarea pre-columbiană a Americii Anumiți etnologi, antropologi , și cercetători ai istoriei pre-columbiene a Americii (de ex., Robert von Heine-Geldern, Gordon F. Ekholm și Paul Kirchhoff) în baza muncii lor, au ajuns la concluzia că apariția și dezvoltarea unor culturi antice în America Centrală ar fi fost influențată de contactele transoceanice cu vizitatorii din lumea veche (din Asia, în special).Cornelia Giesing, „Das vorkolumbische Amerika in circumpazifischer Sicht“ (pdf, 5 MB), aus: Wolfgang Stein (Hrsg.
Polinezienii Oasele de pui dezgropate, datate ca fiind din sec.14, ne arată că găina a ajuns în America de Sud din Polinezia . Cartoful dulce s-a răspândit în jurul anului 1000 exact în direcția opusă.Reisefreudige Süßkartoffel In: spiegel.de (27.Januar 2013); Wenn Süßkartoffeln eine Reise tun In: wissenschaft.de (22. Mai 2007), abgerufen 15. Oktober 2014 Ambele se pot raspândi, desigur , prin mecanisme naturale (de ex., prin diferitele resturi care plutesc pe apă și purtate de curenții oceanici). Studiile mai recente indică însă faptul că expedițiile transpacifice ar fi cauza mult mai probabilă.Polynesier entdeckten Amerikaner - und umgekehrt In: spektrum.de, abgerufen 31. Oktober 2014; alle engl.: How The Sweet Potato Crossed The Pacific Way Before The Europeans Did In: npr.org (mit Karte und linguistischen Vergleich, 23. Januar 2013); Historical collections reveal patterns of diffusion of sweet potato in Oceania obscured by modern plant movements and recombination. In: pnas.org (Veröffentlichung, 5. Februar 2013), s.a. DNA shows how the sweet potato crossed the sea. Historical specimens reveal that early travellers brought the tuber to Polynesia. In: nature.com (21. Januar 2013), abgerufen 17. Oktober 2014. Studiile genetice făcute asupra locuitorilor Insulei Paștelui sugerează că a avut loc un prim contact între Insula Paștelui și America de Sud între anii 1310 și 1420.J. Victor Moreno-Mayar, Simon Rasmussen, et al.: Genome-wide Ancestry Patterns in Rapanui Suggests Pre-European Admixture with Native Americans.
Relatări nesigure (Atlantic) miniatura|Nisipul purtat de vânt din Sahara traversează "inevitabil" Atlanticul... miniatura| ... iar revenirea este sprijinită de către vânturile de Vest
Preistorie Antropologul norvegian Thor Heyerdahl a demonstrat în 1970 că este posibilă o traversare a Atlanticului într-o barca construită din stuf, așa cum erau realizate cele în Egiptul Antic, . miniatura|Strâmtoarea Gibraltar (în stânga este Europa, în dreapta, Africa)
Fenicienii Atât Aristotel , precum și Diodor , relatează că fenicienii ,in calatoriile lor dincolo de coloanele lui Hercule , au descoperit o mare suprafață de pământ.
Savantul Hans Giffhorn sustine că a existat o colaborare între fenicieni și celți în ceea ce privește explorarea Atlanticului și a Americii de Sud.Artikel zu Hans Giffhorn: Wurde Amerika in der Antike entdeckt?
Arabii miniatura|Modelul unei luntre capabile să navigheze pe ocean Geograful arab al-Mas ' udi (895-957) a relatat că andalusianul Chasch Chasch ibn said ibn Aswad a traversat Atlanticul în anul 889.
Madoc Conform unei legende aparținând sfârșitului sec. al16-lea, Madoc, un prinț galez, a debarcat în America în anul 1170 și a înființat mai multe așezări.
Sfântul Brendan în sec. 6 Istoricul și scriitorul Tim Severin a demonstrat în 1977, că traversarea Atlanticului doar cu o luntre este posibilă, dovedind că voiajul Sfântul Brendan către America de Nord ar fi putut avea loc, după cum se poate interpreta din Navigatio Sancti Brendani.Englischsprachiger Artikel aus Neufundland: heritage.nf.ca (abgerufen 13. miniatura|Răspândirea codului
Expedițiile lui Paul Knudson 1355-1363 Pentru a restabili contactul pierdut cu groenlandezii, descendenții vikingilor norvegieni în Groenlanda , regele Magnus Eriksson a trimis în 1355, o expediție norvegiano-suedeză sub comanda lui Paul Knudsons. Expediția a găsit așezările părăsite în Groenlanda și a revenit în 1363 în Suedia, fără a stabili vreun contact. Potrivit opiniei cercetătorului norvegian Hjalmar Rued Holand , Knudson, în căutarea sa, a dat de continentul american, acolo unde a și dispărut. În sprijinul acestei teorii a fost adusă Piatra de la Kensington, care însă s-a dovedit a fi un fals.Erich Rackwitz: Fremde Pfade - unbekannte Meere, Seiten 67–70. S-a păstrat doar ordinul dat de regele Magnus dat lui Knudson de a naviga spre Groenlanda de Vest.
Bascii în sec.15 Se relatează că , deja în sec.al 15-lea , pescarii basci prindeau cod și balene în apropiere de Newfoundland.Bericht zu 3sat-Sendung über den Kabeljau; englischsprachige Quellen: Official Languages and Bilingualism Institute (OLBI), University of Ottawa : „Later, around 1390, Basque whalers crossed the Atlantic from Saint-Jean-de-Luz to hunt for giant whales, which they found on the fringes of an undiscovered island they named Land of the Basques (Newfoundland)“; Mark Kurlansky: Salt.