Vanghea Mihanj-Steryu (n. 10 noiembrie 1950, Dolean, Macedonia) este o poetă, prozatoare, traducătoare, pictoriță, realizatoare de film și actriță aromână din Macedonia.astra.iasi.roedu.net/pdf/nr57p32-33.pdf
Biografie A studiat în Macedonia și Serbia.
În perioada 1969-1970 a lucrat pentru parlamentul Comunitãții Shtip-Macedonia. În 1970 s-a mutat la Skopje și a lucrat la Filarmonica de Stat în perioada 1974-1992.
A organizat expoziții de cărți (Poets shi operi) scrise de autori aromâni din Macedonia în perioada 2000-2006. Din 1993 este artist independent.
Criticul literar Hristu Cândroveanu a spus despre ea că este o poetă „de un talent indiscutabil” din spațiul aromânilor, care „dintre toate populațiunile românești așezate de-a dreapta Dunării... care și-a păstrat pînă azi numele etnic în legătură cu originea lor”.
Poezie A debutat în poezie în 1975 și a publicat peste 30 de volume de poezie și proză. Lilici (puizii) Scânteaua (puizii shi prozâ ti fichurits) Vreari fârâ mardzinâ (puizii) Steaua di cuibari (puizii ti fichurits) Vârdzâ pi suflit (puizii) Ocljul-a suflitului (puizii) Tser fârâ steali (puizii) Calea câtrâ lunjinâ (puizii)
Editor de antologii de poezie aromână A editat mai multe volume de poezie aromână: Giurdani di scânteali; Mutritlu a poetslor, vol. 1-2; Meri dianili a poetslor; Panorama-a poetslor; Boatsea-a poetslor Njic Antologlii di poets românj dit Rumânia pi limba aromânâ shi machedonâ.
Proză Cele mai cunoscute romane sunt: Chindișiti nirach, Mushatili Aromâni, vol 1-2, Casi fârâ pârneatzi, și Steali di mârdzeali.
Proză scurtă Este autoarea volumului de proză scurtă pentru copii Tser fãrã steali.
Traducere A tradus 15 cărți din limba română în aromână.
Pictură A organizat mai multe expoziții ale pictorilor aromâni, români, albanezi, și macedoneni în periodada 2000-2006.
Film A realizat primul film despre aromâni, Cu dor di armâna mea, în regia bulgarului Costea Bicov.
Teatru Este autoarea primei piese de teatru, scrisă în aromână, Lali Nida s-an puliseasthti cu andrihashtjâly, din Macedonia. A fost pusă în scenă de Toma Enache cu actori români.
Societatea Femeilor Aromâne A fondat "Societate Femeilor Aromâne" din Macedonia în 1994 și revista acesteia "Armânâ machedonâ" în 1966.<p> A înființat revista pentru copii "Lândunicâ".
Premii A luat mai multe premii, printre care cele mai importante: Premiul "Lucian Blaga" în cadrul Festivalului de Poezie "Lucian Blaga", Sebeș-Alba, 2004, Premiul „Mihai Eminescu”, Chișinău, Premiul Salonului Internațional de Carte Românească de la Iași.www.philippide.ro/Romani%20majoritari_2007/38_AGACHE.pdf
Referințe și note
Aromânii. Dialectul aromân. Studiu lingvistic de Th.Capidan, ediția a II-a, Editura Fundației Culturale aromâne „Dimîndarea pãrinteascã”, București, 2005, p. 3.
Categorie:Nașteri în 1950 Categorie:Nașteri pe 10 noiembrie Categorie:Aromâni Categorie:Poete aromâne Categorie:Prozatori Categorie:Actrițe Categorie:Oameni în viață Categorie:Poete macedonene