Ioan Simu (n. 27 iunie 1875, Ciufud – d. 22 iunie 1948, Alba Iulia) a fost începând cu anul 1913 paroh român unit și protopop de Sebeș. În anul 1918 a fost ales președintele Sfatului Național din Sebeșul Săsesc și delegat la Adunarea Națională de la Alba Iulia.
Biografie Ioan Simu s-a născut la 27 iunie 1875, din părinți țărani fruntași, în Ciufud, lângă Blaj. În 1894 a susținut bacalaureatul la Liceul din Blaj, după care a urmat studiile superioare la Academia Teologică din Blaj. În anul 1898 a obținut absolutoriul și a fost hirotonit preot.
S-a căsătorit cu Eugenia Ciura, fiica preotului greco-catolic din Abrud. Începând cu anul 1900 a fost vicar parohial la Abrud. Din căsătoria cu soția sa Eugenia au rezultat șapte copii.
În anul 1912 a fost numit paroh la Luna de Arieș, iar în 1913 a devenit paroh al Bisericii „Schimbarea la Față” din Sebeș și protopop în cadrul Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia.
În anul 1916, după declarația de război a României împotriva Austro-Ungariei, a fost internat timp de 7 luni la Sopron. Motivul deportării sale a fost faptul că fiul său Iancu Simu trecuse Carpații și se înrolase în armata română.
În 1918 a fost ales președintele Sfatului Național din Sebeș-Alba, în care calitate a participat la Adunarea Națională de la 1 Decembrie de la Alba Iulia.Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005
Activitatea politică La 1922 a candidat ca deputat în circumscripția Abrud, din partea Partidului Național Român din Transilvania. Simu a întrunit majoritatea de voturi învingând candidatul guvernului liberal, dar alegerea sa nu a fost validată de comisia electorală.Radu Totoianu, Din activitatea politică a protopopului greco-catolic al Sebeșului, Ioan Simu. Accesat la 11 august 2026.
La 3 august 1946, deși era protopop pensionar, în vârstă de 71 de ani, a fost agresat și bătut de un grup organizat al Partidului Comunist Român.Dorin Țimonea, Agresiunea asupra liderilor țărăniști din sediul Băncii Izvorul, adevarul.ro, 14 mai 2013. Accesat la 4 iulie 2021.
Ultimii ani După bătaia din 1946 s-a retras la una din fiicele sale din Alba Iulia.Radu Totoianu, Din activitatea politică a protopopului greco-catolic al Sebeșului, Ioan Simu, p. 329. În anul 1948, câteva zile înainte de a împlini vârsta de 73 de ani, a decedat la Alba Iulia. A fost înmormântat în cimitirul Bisericii Unite din Alba Iulia-Maieri, alături de soția sa Eugenia.
Note
Bibliografie Nicolae Dănilă, Protopopul greco-catolic Ioan Simu (1875-1948), în: Sebeșul, 23 (2003); Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7 Radu Totoianu, Un document inedit cu privire la biserica și parohia greco-catolică din Sebeș, în: Patrimonium Apulense, V-VI, 2006, p. 359-368.
Legături externe Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
Vezi și Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Categorie:Nașteri în 1862 Categorie:Decese în 1948 Categorie:Oameni din județul Alba Categorie:Preoți români Categorie:Delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia Categorie:Protopopi români Categorie:Români greco-catolici Categorie:Decese în Alba Iulia