Biserica Sf. Nicolae din Făgăraș este un monument istoric de clasă A, aflat pe teritoriul municipiului Făgăraș. În Repertoriul Arheologic Național monumentul apare cu codul 40287.06.Repertoriul Arheologic Național, CIMEC Este cea mai veche biserică din Făgăraș.

Istoric “Într-acest an (1698 n.n.) au trimis Măria sa pe Neagoe Pitariul Rătescu în Țara Ardealului, la Făgăraș, de au isprăvit o biserică, care încă din anul trecut l-au trimis Măria sa de au început din temelie a o lucra, cu cheltuiala Măriei Sale. Pentru că neavând creștinii de acolo biserică, trimis-au la Măria să cu multe rugăciuni ca să le facă o biserică. Și neapărându-se Măria sa de un lucru dumnezeesc ca acesta, stătut-au bucuros după rugăciunea lor și au trimis de au făcut biserica mare și frumoasă întru cinstea Sfântului Nicolae”. Cu aceste cuvinte prezintă cronicarul Radu Greceanu (sec 17-18) zidirea celui mai vechi lăcaș de cult din Făgăraș, biserica ”Sfântul Nicolae”.

Credincioșii ortodocși din Făgăraș avuseseră o biserică veche, însă aceasta a ars. Timp de 40 de ani ei nu au avut un lăcaș de cult și erau nevoiți să meargă în satele învecinate la slujbe, pentru că stăpânirea străină nu le-a dat aprobare să zidească o biserică ortodoxă. Aflați în această situație grea, s-au hotărât să apeleze și la Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești, cunoscut pentru dragostea sa față de Biserică. Acesta, sensibil la cererea românilor din Făgăraș, s-a hotărât să-i ajute și să le construiască o biserică. Cererea lui Brâncoveanu, adresată principelui Mihai Apafi II, a fost luată în considerare, însă urmând a fi respectate anumite condiții, între care aceea ca “zidurile noii biserici să nu fie prea groase, nici prea înalte“, din respect față de Cetatea Făgărașului, ale cărei turnuri să domine în continuare toată împrejurimea.

Biserica în ansamblul ei marchează prezența stilului renașterii brâncovenești. Fațadele evidențiază doua brâie caracteristice acestui stil, la fel și cornișele de sub streașină, realizate în cărămidă aparentă. Pridvorul deschis este înconjurat de zece coloane octogonale. Și clopotnița are formă octogonală și se află deasupra naosului. Cupolele sunt în număr de trei, din cărămidă și de forma semisferică. Caracteristice pentru stilul brâncovenesc sunt și cele șapte ferestre cu ancadramente din piatră sculptată ca și ancadramentul ușii, păstrată în forma sa originală.

Interiorul Și iconostasul bisericii “Sf. Nicolae” este cel original, sculptat cu deosebită măiestrie în lemn de stejar, în același stil brâncovenesc, poleit cu foiță de aur. Pictura lui a fost realizată, așa cum o dovedesc inscripțiile păstrate, de zugravul Preda din Câmpulung.

Decorul altarului și al naosului a fost executat în tehnica frescei, urmând îndeaproape iconografia și maniera stilistică bizantină, de cei doi fii ai lui Preda, Preda și Teodosie. Pictura din pronaos s-a executat mai târziu și este opera unui pictor necunoscut.

Pictura Cercetând biserica, ni se dezvăluie o zidire complexă, realizată după modelul capelei de la palatul lui Brâncoveanu din Mogoșoaia. Planul lăcașului de cult este unul rectangular alungit, compartimentat în pridvor, naos, pronaos și altar, încheiat spre răsărit cu o absidă poligonală la exterior și semicirculară la interior. Interiorul este acoperit cu mai multe calote cu pandantive, două dintre acestea găsindu-se și în pridvor, dar și la absida altarului. Accesul la masivul turn-clopotniță, aflat deasupra pronaosului, se face printr-o scară construită sub formă de melc, într-un turnuleț special, alipit uneia din fațadele laterale. În biserica noastră se găsește un valoros ansamblu pictural care întregește în mod strălucit importanța și semnificația arhitecturii monumentului. Această realizare artistică este unică în țară. Specialiștii în arta brâncovenească arată că imaginile și stilul au constituit un punct de referință pentru arta picturii bisericești de mai târziu.

La fel de valoroasă este și catapeteasma originală, comparată de specialiști cu cele de la Mănăstirea Hurezi și Catedrala din Târgoviște. Catapeteasma este compusă din patru registre, cu icoane și bogat decorată cu sculptură ce ilustrează motive florale și geometrice. Compozițiile fiind bazate pe repetiție și ritmicitate, amintind de țesătura de brocart. Lemnul a fost aurit și policromat.

Catedrală episcopală După unirea românilor ardeleni cu Biserica Romei episcopul Ioan Giurgiu Patachi a mutat sediul episcopiei unite de la Alba Iulia la Făgăraș, unde vechea biserică ridicată de voievodul muntean a devenit catedrală episcopală. Doamna Maria Brâncoveanu, soția voievodului ucis de turcii otomani la Istanbul, a încercat, împreună cu alți urmași rămși în viață, ca lăcașul de cult să intre în proprietatea familiei, însă biserica va rămâne în continuare în folosința comunității greco-catolice până în 1948.

Biserica „Sf. Nicolae” a servit drept catedrală episcopală unită din 1723 până în 1737. Aici a slujit și episcopul Ioan Inocențiu Micu-Klein, cel care a hotărât mutarea, din nou, a sediului episcopal, de la Făgăraș la Blaj, unde a ridicat mai târziu Catedrala „Sfânta Treime”.

Până în 1948, când autoritățile comuniste au scos în afara legii Biserica Română Unită cu Roma, Greco-, Făgărașul a fost sediul vicaraitului foraneu român unit (cu același nume), biserica Sf. Nicoale fiind considerată biserică vicarială. https://www.parohiigreco-catolice.ro/2016/08/sematism-alba-iulia-si-fagaras-1937.html După 1948, lăcașul a fost preluat de Biserica Ortodoxă Română.

Între anii 1994-1998 s-a realizat restaurarea și recondiționarea picturii bisericii. Restauratori au fost pictorii Virginia Videa și Gheorghe Zaharia. Restaurarea iconostasului a fost făcută de către pictorul Dorin Handrea din București.

Asociația „Doamna Maria Brâncoveanu” Din anul 2006, pe lângă biserica Sf. Nicolae, ctitoria brâncovenească din Făgăraș, funcționează și Asociația Doamna Maria Brâncoveanu. Organizația funcționează ca un punct de legătură între biserică și comunitate, implicând voluntari în proiecte educative, culturale și sociale. Prin activitățile lor, voluntarii asociației contribuie la:

diverse proiecte educaționale sprijinirea tinerilor și dezvoltarea lor personală, susținerea familiilor și persoanelor vulnerabile, promovarea valorilor culturale locale, facilitarea implicării civice și colaborării comunitare în Făgăraș.

Galerie de imagini

Note

Vezi și Lista catedralelor din România

Categorie:Monumente istorice din județul Brașov Categorie:Biserici cu hramul Sfântul Nicolae Categorie:Clădiri și structuri din Făgăraș Categorie:Ctitorii ale lui Constantin Brâncoveanu Categorie:Arhieparhia de Făgăraș și Alba Iulia