Porus sau Poros (din , Pôros, în limba sanscrită Paurava पुरु), cunoscut în scrierile românești vechi ca Por-Împărat, a fost un rege indian din antichitate, al cărui teritoriu se întindea între râurile Hidaspes și Acesines, în regiunea Pengeab de pe subcontinentul indian. El este considerat de către autorii scrierilor istorice drept un războinic legendar cu calități excepționale. Porus a luptat împotriva lui Alexandru cel Mare în Bătălia de la Hidaspes (326 î.Hr.),Fuller, pg 198 care se crede că s-a desfășurat pe locul actualului oraș Mong, Punjab, aflat acum pe teritoriul statului modern Pakistan. Deși nu este menționată în nicio sursă istorică antică indiană, bătălia a fost descrisă de istoricii antici greci, care au prezentat, de asemenea, urmările ei. După înfrângerea și capturarea lui Porus în război, Alexandru l-a întrebat pe regele indian cum ar dori să fie tratat. Porus, deși învins, era un rege viteaz și orgolios și a cerut să fie tratat ca un rege. Alexandru a fost, se pare, atât de impresionat de inamicul său că nu numai că l-a numit satrap al propriului său regat, ci i-a dat în stăpânire un teritoriu mai vast care se întindea către sud-est până la râul Hyphasis (Beas).p. xl, Historical Dictionary of Ancient Greek Warfare, J, Woronoff & I. SpenceArrian Anabasis of Alexander, V.29.2 Porus a murit cândva între anii 321 și 315 î.Hr.
Context istoric
Singura informație disponibilă despre Porus provine din sursele istorice în limba greacă veche. Istoricii au presupus că, pornind de la numele său și de la regiunea pe care ar fi stăpânit-o, Porus trebuie să fi fost un descendent al tribului Puru menționat în Rig Veda.
Istoricul indian Ishwari Prasad a menționat că Porus ar fi fost un Yaduvanshi Shurasena. El a susținut că soldații din avangarda lui Porus purtau un stindard al lui Heracle pe care istoricul antic grec Megasthenes — care a călătorit în India după ce Porus a fost înlocuit de Chandragupta — l-a identificat în mod explicit cu cel al lui Shurasena din Mathura. Acest Heracle menționat de Megasthenes și Arrian a fost identificat de către unii cercetători ca fiind Krishna și de alții ca fratele său mai mare Baladeva, ambii fiind zei venerați în regatul Surasena.Proceedings, pp 72, Indian History Congress, Published 1957According to Arrian, Diodorus, and Strabo, Megasthenes described an Indian tribe called Sourasenoi, who especially worshipped Herakles in their land, and this land had two cities, Methora and Kleisobora, and a navigable river, the Jobares. As was common in the ancient period, the Greeks sometimes described foreign gods in terms of their own divinities, and there is a little doubt that the Sourasenoi refers to the Shurasenas, a branch of the Yadu dynasty to which Krishna belonged; Herakles to Krishna, or Hari-Krishna: Mehtora to Mathura, where Krishna was born; Kleisobora to Krishnapura, meaning "the city of Krishna"; and the Jobares to the Yamuna, the famous river in the Krishna story. Quintus Curtius also mentions that when Alexander the Great confronted Porus, Porus's soldiers were carrying an image of Herakles in their vanguard.Krishna: a sourcebook, pp 5, Edwin Francis Bryant, Oxford University Press US, 2007Chandragupta Maurya: a gem of Indian history, pp 76, Purushottam Lal Bhargava, Edition: 2, illustrated, Published by D.K. Printworld, 1996A Comprehensive History of India: The Mauryas & Satavahanas, pp 383, edited by K.A. Nilakanta Sastri, Kallidaikurichi Aiyah Nilakanta Sastri, Bharatiya Itihas Parishad, Published by Orient Longmans, 1992, Original from the University of California Iswhari Prashad și alți istorici care au adoptat teoria sa și-au sprijinit concluzia pe supoziția că o parte a locuitorilor din Surasena trebuie să fi migrat spre vest în Punjab și în actualul Afganistan din Mathura și Dvārakā, după ce Krishna a călătorit în ceruri și a fondat acolo noi regate."Actually, the legend reports a westward march of the Yadus (MBh. 1.13.49, 65) from Mathura, while the route from Mathura to Dvaraka southward through a desert. This part of the Krsna legend could be brought to earth by digging at Dvaraka, but also digging at Darwaz in Afghanistan, whose name means the same thing and which is the more probable destination of refugees from Mathura..." Introduction to the study of Indian history, pp 125, D D Kosambi, Publisher: [S.l.] : Popular Prakashan, 1999
Bătălia de la Hidaspes
Bătălia de la Hidaspes a avut loc pe malul râului Hidaspes, în anul 326 î.Hr., între armata condusă de Alexandru cel Mare și oastea regelui Porus.Peter N. Stearns (ed.), The Encyclopedia of World History, 6th Edition, Boston: Houghton Mifflin Company, 2001, p. 270. ISBN 0-395-65237-5 Bătălia s-a încheiat cu victoria macedoneană.Fuller, pg 181 Alexandru a fost foarte impresionat de inamicul său și nu numai că i-a acordat rangul de satrap al propriului său regat, dar i-a dat în stăpânire ținuturile care se întindeau către sud-est până la râul Hyphasis (Beas).
Asasinarea După moartea lui Alexandru cel Mare în anul 323 î.Hr., Porus a fost asasinat de către unul dintre generalii lui Alexandru, Eudemus.
În cultura populară
Porus este interpretat de Arun Bali în serialul TV Chanakya (1991) Porus apare în serialul de desene animate Reign: The Conqueror (1999) Porus este portretizat de către actorul thailandez Bin Bunluerit în filmul american Alexandru (2004) Porus apare în serialul TV Chandragupta Maurya (2011) Sony TV a lansat în noiembrie 2017 serialul Porus despre Bătălia de la Hidaspes, în care rolul lui Porus este interpretat de Laksh Lalwani.
Note
Lectură suplimentară Arrian, The Campaigns of Alexander, book 5. History of Porus, Patiala, Dr. Buddha Parkash. Fuller, John (1960). The Generalship of Alexander the Great. New Jersey: De Capo Press. Lendring, Jona. Alexander de Grote - De ondergang van het Perzische rijk (Alexander the Great. The demise of the Persian empire), Amsterdam: Athenaeum - Polak & Van Gennep, 2004. Holt, Frank L. Alexander the Great and the Mystery of the Elephant Medallions, California: University of California Press, 2003, 217pgs. History of India: (from the earliest times to the fall of the Mughal Empire), Dr. Ishwari Prashad
Legături externe
Porus at Livius, by Jona Lendering King Porus - A Legend of Old, by Michael Madhusudan Dutt. Glorifying poem, describes a legendary victory of Porus over Alexander.
Categorie:Decese în 317 î.Hr. Categorie:Istoria Pakistanului