Petre Barițiu (n. 1864 – d. 1924) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
Biografie Petre Barițiu s-a nascut în 1864. Nepot a lui George Barițiu, la îndemnul unchiului său s-a dedicat artelor grafice și a întemeiat o tipografie pusă în serviciul exclusiv al cauzei românești. Drept urmare, a deschis în inima Hunedoarei, la Orăștie, prima tipografie românească, avându-i ca și colaboratori pe intelectualii locali, în frunte cu Ioan Mihu, Banca Ardeleană și dascălii școlilor în limba română. Interesele naționale ale românilor impuneau înființarea unei tipografii românești la Cluj. Petre Barițiu a înțeles această nevoie și s-a mutat la Cluj, înființând în 1904, pe strada Horea, tipografia „Carmen”. Aici, în decursul anilor, s-au tipărit mii de cărți, broșuri și gazete scrise în limba română. La tipografia lui Petre Barițiu s-au tipărit reviste precum „Orizontul”, „Răvașul”, „Solia satelor”, „Cuvântul Adevărului”, „Noi” și „Orientul Nostru”. De asemenea, la tipografia „Carmen” a fost tipărită prima lucrare a lui Nicolae Iorga apărută în Ardeal înainte de 1918: O alegere de episcopi moldoveni. Izbucnirea Primului Război Mondial a constituit începutul unei perioade grele pentru tipografia lui Petre Barițiu, care împreună cu soția sa au fost prinși și întemnițați (deținuți politici), iar tipografia și casa acestora au fost distruse. A încetat din viață în 1924 văzându-și idealul național realizat.Comșa Daniela, Eugenia Glodariu, Clujenii și Marea Unire, Cluj Napoca, 1998
Activitate politică Petre Barițiu a fost membru și vicepreședinte al „Reuniunii Comercianților, Industriașilor și Meseriașilor Români” din Cluj, în cadrul căreia a promovat interesele comercianților și meseriașilor români din Ardeal. A participat activ la evenimentele din Cluj coordonate de Amos Frâncu, în 2 și 3 noiembrie 1918, încredințându-i-se tipărirea manifestelor. A fost de asemenea ales delegat al Cercului Electoral I Cluj pentru Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.
Note
Bibliografie Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Cluj Napoca, 1998 Coord. Ioan I. Șerban, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Alba Iulia, 2003
Vezi și Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Categorie:Nașteri în 1864 Categorie:Decese în 1924 Categorie:Delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia Categorie:Membri ai Marelui Sfat Național Român