Alexandru Surdu

miniatura|300px|Academicianul Alexandru Surdu la Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov, lângă tabloul de onoare miniatura|Crucea Șaguniană - una dintre distincțiile Academicianului Alexandru Surdu Alexandru Surdu () a fost un filosof român, profesor de filosofie, membru titular (din 1993) al Academiei Române.Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – S

Biografie

1959 - 1963 Studiază la Facultatea de Filosofie a Universității din București 1969 - 1970 Studiază la Universitatea din Amsterdam logica simbolică și fundamentele matematicii 1972 Membru corespondent al Consiliului Superior de Logică și Științe Comparate din Bologna 1976 Doctor în filosofie 1992 Vicepreședinte al Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Române 1993 Membru titular al Academiei Române și președinte al Sectiei de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie a Academiei Române 1993 - 2007 Profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București 1994 - 2020 Profesor la Facultatea de Psihologie a Universității Titu Maiorescu din București 1997 Director al Institutului de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române. 1998 Membru al Uniunii Scriitorilor din România

Operă Cărți Logică clasică și logică matematică, 1971 Elemente de logică intuiționistă, Editura Academiei Române, București, 1976 Neointuiționismul, Editura Academiei Române, București, 1977 Actualitatea relației gândire-limbaj. Teoria formelor prejudicative, Editura Academiei Române, Bucuresti, 1989 Șcheii Brașovului, Editura Științifică, București, 1992 Pentamorfoza artei, Editura Academiei Române, București, 1993 Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995 Contribuții românești în domeniul logicii în secolul XX, Editura Fundației România de mâine, București, 1999 Gândirea speculativă - Coordonate istorico-sistematice, Paideia, București, 2000 Filosofia modernă - Orientări fundamentale, Editura Paideia, București, 2002 Confluențe cultural-filosofice, Editura Paideia, București, 2002 Filosofia contemporană, Editura Paideia, București, 2003 Mărturiile anamnezei, Editura Paideia, București, 2004 Rumänische Beiträge zur modernen Deutung der Aristotelischen Logik (ed.), Georg Olms Verlag, Hildesheim, Zürich, New York, 2004 Teoria formelor prejudicative, ed. a II-a, Editura Academiei Române, București, 2005 Istoria logicii românești (coord.), Editura Academiei Române, București, 2006 Aristotelian Theory of Prejudicative Forms, Georg Olms Verlag, Hildesheim, Zürich, New York, 2006 Filosofia pentadică I, Problema Transcendenței, Editura Academiei Române, București, 2007 Teoria formelor logico-clasice, Editura Tehnică, București, 2008 Cercetări logico-filosofice, Editura Tehnică, București, 2009 Comentarii la rostirea filosofică, Editura Kron-Art, Brașov, 2009, 186 p. Izvoare de filosofie românească, Editura Biblioteca Bucureștilor, București, 2010, 171 p. ; ediția a II-a, Editura Renaissance, București, 2011, 161 p. A sufletului românesc cinstire, Editura Renaissance, București, 2011, 197 p. Filosofia pentadică III, Existența nemijlocită, Edit. Academiei Române, Edit. Ardealul, București, Târgu-Mureș, 2014. Pietre de poticnire, Edit. Ardealul, Târgu-Mureș, 2014 La porțile împărăției, Edit. Contemporanul, București, 2016 Comemorare Titu Maiorescu, vol. I, Opera filosofică, Edit. Academiei Române, București, 2017. Comemorare Titu Maiorescu, vol. II, Studii despre filosofia lui Titu Maiorescu (coord.), Edit. Academiei Române, București, 2017. Istoria Filosofiei Românești (coord.), Editura Academiei Române, București, 2018, 494 p. Monumente pentru eroii culturii române, Editura Contemporanul, 2018, 208 p. De la Marea Unire la România Mare, Editura Moroșan, 2019, Editura Contemporanul, 2020, 138 p. București, Capitala Eroilor Patriei Române, Editura Integral, 2019 (autori: Alexandru Surdu și Cristian Radu Nema) Eminescu și Filosofia, Editura Ardealul, Târgu Mureș, 2020, 200 p. Ordinul Cavalerilor Marmațieni, Editura Ardealul, Târgu Mureș, 2020, 200 p. Gânduri despre Lucian Blaga, Editura Ardealul, Târgu Mureș, 2020, 262 p. Filosofia Pentadică IV, Teoria Ființei, Editura Academiei Române, București, 2020

Traduceri Karl R. Popper: Logica cercetării (Logik der Forschung), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 (în colaborare cu M. Flonta si E. Tivig); Ludwig Wittgenstein: Tratatul logico-filosofic (Tractatus logico-philosophicus), în: "Secolul 20", nr. 11–12, 1981; în Filosofia contemporană în texte alese și adnotate, Partea I, Universitatea din București, 1985; în Editura Humanitas, București, 1991; Immanuel Kant: Logica generală (Logik), Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1985; Titu Maiorescu: Elemente de logică pentru gimnazii (Grundzüge der Logik für Gymnasien), în: "Manuscriptum", XV, nr. 1–2, 1984; XVII, nr. 1, 1986 și în Titu Maiorescu: Scrieri de logică, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988; Nae Ionescu: Logistica – încercarea unei noi fundamentări a matematicii (Logistik – Versuch einer neuen Begründung der Mathematik), în: "Astra", XXV, nr. 1–2, 1992 și în Nae Ionescu: Neliniștea metafizică, Editura Fundației Culturale Române, București, 1993.

Articole și studii miniatura|300px|Alexandru Surdu la Prezidiul Academiei Române Bemerkungen zur Frage der Wahrheit in der Ersten Analytiken (în colaborare cu G.N. Öffenberger), în: „Analele Universității București“, seria Acta logica, nr. 7–8, 1964; Zur Wahrheit und Richtigkeitsfrage in der Aristotelischen Syllogistik (în colaborare cu G. N. Öffenberger), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 9, nr. 3, 1965; Consideration sur le probleme d’une „logique integrale“, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 10, nr. 2, 1966; Despre problema termenilor singulari în silogistică, în: „Probleme de logică“, vol.I, Editura Academiei, București, 1968; Asupra conceptului de logică integrală, în: „Ramuri“, nr. 1, 1968; Logica integrală și paradoxele logice, în: „Ramuri“, nr. 4, 1968; Despre semnificația „Tratatului logico-filosofic“ al lui L. Wittgenstein, în: „Ramuri“, nr. 9, 1968; Trei sensuri ale logicii dialectice, în: „Ramuri“, nr. 12, 1968; La logique mathematique et la theorie du langage, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 13, nr. 2, 1969; Actualitatea perpetuă a conceptului de modalitate, în: „Ramuri“, nr. 12, 1969; La logique d'Aristote et la logique stoïcienne, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 13, nr. 3, 1969; Judecata ca principiu formal, în: „Probleme de logică“, vol. II, Editura Academiei, București, 1970; Considération sur la définition du syllogisme aristotelique dans les Analytica Priora, în: „Recherches sur l'Organon“, Editura Academiei, București, 1971; Intérpretation symbolique des prémiers chapitres des „Categories“ d'Aristote, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 15, nr. 3, 1971;

Theorie der praejudikativen Formen in den Aristotelischen Kategorien, comunicare la al IV-lea Congres Internațional de filosofie, metodologie și filosofie a științei, București, 1971; Trei sensuri ale formei logice „Noțiune“ în interpretare logico-clasică, în: „Probleme de logică“, vol. III, Editura Academiei, București, 1971; Du problème des termes singuliers en syllogistique, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 15, nr. 2, 1971; Despre înțelesul și semnificația cuvintelor, în: „Probleme de logică“, vol. IV, Editura Academiei, București, 1972; Definiția aristotelică a silogismului, în: „Probleme de logică“, vol. IV, Editura Academiei, București, 1972; Problema universalului la Aristotel din perspectiva lucrării „Categoriae“, în: „Probleme de logică“, vol. V, Editura Academiei, București, 1973; De la signification prédicative des relations entre le genre et l'espèce, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 17, nr. 3, 1973; Dialectica matematicii, I, II, III, în: „Ramuri“, nr. 3, nr. 4, nr. 5, 1973; Logică și contemporaneitate, în: „Ramuri“, nr. 4, 1973; F. Engels despre logica dialectică și științele pozitive, în: „Ramuri“, nr. 6, 1973; La logique et son developpment en Roumanie (în colaborare cu V. Streinu și T. Ristea), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 18, nr. 3, 1974; Zur logisch-klassischen Deutung des Hegelschen Triade, comunicare la al X-lea Congres internațional Hegel, Moscova, 1974; Problemele logiciste, formaliste și intuiționiste în filosofia greacă, în: „Probleme de logică“, vol. VI, Editura Academiei, București, 1975; Restricții intuiționiste în analiza logică a limbajului științific, în vol. Epistemologia și analiza logică a limbajului științei, București, 1975; Sur la logistique, la logique mathematique et la logique symbolique, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 19, nr. 1, 1975; Das Problem der stoischen deduktiven Schluesse, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de philosophie et logique, tome 19, nr. 3, 1975; Noțiunea clasică și conceptul hegelian, în: „Probleme de logică“, vol. VI, Editura Academiei, București, 1977; Perspectivele logicii moderne, în: „Probleme de logică“, vol. VII, Editura Academiei, București, 1977; Primul curs de logică al lui Titu Maiorescu, în: „Forum“, XX, nr. 4, 1978; Metamorfoza logicii lui Maiorescu, în: „Revista de filosofie“, nr. 4, 1978; Quelques aspects dialectiques des formes classiques, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 22, nr. 2, 1978; Intuitionists elements in Aristotle’s work, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 23, nr. 3–4, 1979; Conceptul de hipnoză – coordonate logice, în: „Revista de psihologie“, tomul 26, nr. 2, 1980; Valențe creative ale argumentării silogistice, în: „Revista de psihologie“, tomul 27, nr. 1, 1981;

Valențe creative ale formelor logice, în vol. Stimularea creativității elevilor în procesul de învățământ, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1981; Intuicionistki ogranicenija v logiceskija analiz na naucnija ezik, în: „Filosofska misal“, Sofia, XXXVII, nr. 5, 1981; Considerații asupra manuscrisului „Logica“ al lui Ștefan Odobleja, în: „Școala Mehedințului“, VIII-IX, Drobeta Turnu-Severin, 1982; Logica lui Ștefan Odobleja în vol. Cibernetica generalizată, Editrice Nagard, Roma, 1982; Orientări tradiționale, moderne și moderniste în dialectică în: „Astra“, XXVII, nr. 5, 1983; Petre Botezatu – Roumain logician (1911–1981), în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 27, nr. 2–3, 1983; Stephane Lupasco – un reprezentant extremist al dialecticii moderniste, în: „Astra“, XVII, nr. 9, 1983; Începuturile diateticii binare, în: „Astra“, XIX, nr. 10, 1984; Logica rezonanței a lui Ștefan Odobleja, în: „Ramuri“, nr. 10, 1984; Almanah „Viața românească“, 1985; Perspectiva clasicist-filosofică a lui Athanase Joja, în: „Luceafărul“, XXVII, nr. 45, 10 nov. 1984; Klassische Praedikation und Hegelsche Triade, în: „Revue roumaine des sciences sociales“, série de Philosophie et logique, tome 28, nr. 3–4, 1984; Die Geschichte der Logik aus der klassisch-philosophischen Perspektive Athanase Joja, în: „Noesis“, XI, 1985; În apărarea logicii lui Maiorescu, în: „Luceafărul“, XXX, nr. 2, 1987; Considération sur la logique de Platon, în: „Noesis“, XIII, 1987; Concepția lui Athanase Joja despre istoria logicii, în vol. Athanase Joja în cultura românească, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1989; Dialectica binară în viziunea lui Ștefan Odobleja, în: „Forum“, XXXI, nr. 4, 1989; Perspective și limite ale „Tratatului logico-filosofic“ al lui Wittgenstein, în: „Revista de filosofie“, XXXVI, nr. 5, 1989;