Petru E. Pap (n. 12 aprilie 1881, Lupoaia – d. 1945, Beiuș) a fost un delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. II, Editura Academiei Române, București, 2005Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
Biografie Petru E. Pap a făcut studiile liceale la Beiuș, iar apoi, în 1902/1903, a început să studieze teologia ortodoxă la Arad. După absolvire, în perioada 1905-1907, a fost redactor al ziarului "Tribuna" din Arad, în timpul în care Sever Bocu s-a aflat in detenție. În perioada 1907-1908, a fost preot în Pocola. După 1918, funcționează ca protopop de Beiuș. De asemenea, a fost președinte al Consiliului pentru ridicarea monumentului martirilor români din Bihor. Petru E. Pop a decedat în 1945 la Beiuș.
Activitate editorială A editat schița monografică "Din trecutul Beiușului".De asemenea, a colaborat la periodicele "Tribuna", "Biserica și Școala", "Românul", "Luceafărul", "Revista Teologică", "Lumina", "Voința", "Universul", "Legea românească", "Gazeta de Vest" și "Beiușul".
Activitatea politică
La 2 decembrie 1918, a fost ales membru al Marelui Sfat Național.Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918 a reprezentat, ca delegat de drept, Protopopiatul Beiuș.În Marele Sfat Național, a luat cuvântul în privința reformei agrare.După 1918, a fost ales deputat, pentru a reprezenta circumscripția Răbăgani.În 1926, a fost din nou ales deputat din partea Partidului Poporului, pentru a reprezenta județul Bihor.
Recunoașteri A fost distins cu "Coroana României" și cu "Steaua României" în grad de ofițer.De asemenea, a fost decorat cu "Răsplata muncii pentru Biserică", clasa I.Episcopul Aradului l-a ridicat la rangul de iconom stragofor în 1936.
Note
Bibliografie Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7 Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
Lectură suplimentară Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998 Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993 Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918
Vezi și Lista delegaților la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia
Categorie:Nașteri în 1881 Categorie:Decese în 1945 Categorie:Preoți români Categorie:Delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia