Bovista plumbea (Christian Hendrik Persoon, 1795) din încrengătura Basidiomycota în familia Agaricaceae și de genul Bovista,Index Fungorum este o specie de ciuperci saprofită și, atât timp cât este tânără este comestibilă, denumită în popor între altele zburătoare cenușie,Denumire RO 1 bășică cenușie sau pârhaiță.Constantin Drăgulescu: „Dicționar de fitonime românești”, Ediția a 5-a completată, Editura Universității “Lucian Blaga”, Sibiu 2018, p. 504, ISBN 978-606-12-1535-5 = Denumire RO 2, 3 Bureții se dezvoltă în România, Basarabia și Bucovina de Nord răspândiți în locuri mai calde, pe sol nisipos, pe peluze, pajiști, pășuni uscate, terasamente, prin parcuri pe sol nisipos și numai rar în păduri. Apar din (iunie) iulie până în noiembrie.Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 592-593 - 2, ISBN 3-405-12116-7Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 304-305, ISBN 978-3-440-13447-4
Descriere thumb|left|195px|Bres.: Bovista plumbea Corpul fructifer: este destul de mic cu un diametru între 2 și 5 cm precum o înălțime maximă de 5 cm, având un aspect sferic până ovoidal. Prezintă mereu numai o singură peridie (înveliș al corpului de fructificație la unele ciuperci)Mic atlas micologic de două straturi, inițial netedă, mată, adesea brumată, albă și de decojit pe jumătate care devine, începând cu maturitatea tare sfărâmicioasă (asemănător cojii de ou). Atunci se ivește stratul pergamentos de dedesubt de colorit cenușiu până plumburiu, mai târziu galben-maroniu. Gleba mai întâi albă, apoi galben-măslinie și brun-măslinie spre bază, se transformă la bătrânețe mereu în praf (= sporii maturi) care poate evada, după ce în partea centrală se deschide un orificiu (opercul). Astfel sporii pot fi răspândiți de vânt. Partea de sus și baza corpului fructifer sunt fertile. Piciorul: nu prezintă nici un fel de tijă. Carnea (gleba): este la exemplarele tinere fermă, compactă și albă. Gleba mai întâi pufoasă și la sfârșit pulverulentă se decolorează destul de timpuriu, începând în centru și devenind din ce în ce mai închisă. Mirosul este aproape imperceptibil, gustul exemplarelor tinere plăcut. Caracteristici microscopice: Sporii sunt aproape sferici, netezi și destul de mici, având o mărime de numai 5-5,5 x 4,5-5 microni, prezentând o codiță destul de lungă. Pulberea lor este brun-măslinie.
Confuzii Zburătoare cenușie poate fi confundată cu alte soiuri ale genului sau celor strâns înrudite, cu toate comestibile, cum sunt Bovista aestivalis sin. Lycoperdon ericetorum,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 592-593 - 1, ISBN 3-405-12116-7 Bovista limosa,„Bovista limosa und Geastrum smardae – Zwei für die BRD neue Gastromyceten”, în: „Zeitschrift für Mykologie”, Editura Deutsche Gesellschaft für Mykologie, vol. 48-49, 1982, p. 111-112 Bovista pusilla,Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 572-573, ISBN 88-85013-25-2 Lycoperdon candidum sin. pedicellatum,Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 478-479, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum) Lycoperdon ericaeum,Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 472-473 – 2, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum) Lycoperdon excipuliforme,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 590-591 - 1, ISBN 3-405-12116-7 Lycoperdon molle,Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 472-473 – 1, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum) Lycoperdon pedicellatum,Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 478-479, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum) Lycoperdon perlatum,Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 221-222. 224, ISBN 3-426-00312-0 Lycoperdon pratense sin. Vascellum pratense,Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 572-573 - 1, ISBN 88-85013-25-2 Lycoperdon pyriforme,Renate & Wilhelm Volk: „Pilze sicher bestimmen und delikat zubereiten“, Editura Ulmer, Stuttgart 1999, p. 94, ISBN 3-8001-3656-2 Lycoperdon sin. Vascellum pratense,Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 304-305, ISBN 978-3-440-13447-4 Lycoperdon utriforme,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 584-585, ISBN 3-405-12116-7 Lycoperdon umbrinum,Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 588-589 - 1, ISBN 3-405-12116-7 sau Calvatia cretacaea.Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 468-469, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum) Chiar și o confuzie cu otrăvitoarele Scleroderma citrinumJ. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 222-223, ISBN 3-405-11568-2 precum Scleroderma verrucosumBruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 566-567, ISBN 3-405-11774-7 este posibilă, dar atunci bășica cenușie ar fi deja într-un stadiu avansat al evoluției și astfel devenită necomestibilă.
Specii asemănătoare în imagini
Valorificare Pârhaița este comestibilă și destul de gustoasă cât culoarea glebei este complet albă, dar nu se potrivește cu fierberea ei, devenind vâscoasă. Înainte de preparare, la fel ca la cașul ciorii, cuticula trebuie să fie îndepărtată, deoarece are o textură tare, ca de piele. Această procedură este cam dificilă din cauza dimensiunii mici ale soiului. Mai departe, ciuperca nu se spală niciodată, deoarece interiorul ei se comportă ca un burete, va absorbii apa, astfel compromițând prelucrarea ulterioară a ciupercii.Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 135 ISDN 3-453-40334-7
Note
Bibiliografie Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4 Bruno Cetto, vol. 1-7 (vezi note) Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8 Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4 Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1 J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 116, ISBN 3-405-11568-2 Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2 Gustav Lindau, Eberhard Ulbrich: „Die höheren Pilze, Basidiomycetes, mit Ausschluss der Brand- und Rostpilze”, Editura J. Springer, Berlin 1928 Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4 Meinhard Michael Moser: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas”, ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983
Legături externe
Bovista plumbea (spori), film Bovista plumbea, film în limba rusă
Categorie:Lycoperdon Categorie:Ciuperci comestibile Categorie:Ciuperci saprofite Categorie:1795 în știință