thumb|right|190px|Cypripedium calceolus Orhideele (Orchidaceae) formează o familie de plante în cadrul monocotiledonatelor din clasa Liliopsida, ordinul Asparagales. Este cea mai diversificată și răspândită dintre familiile de plante superioare; familia orhideelor conține peste 30.000 de specii și peste 200.000 de hibrizi.

Caracterele generale ale plantelor din Familia Orhidaceae Toate plantele care au fost încadrate în această familie au următoarele caracteristici comune.

Tipul de plante Plante erbacee, uneori liane.

Mediul de viață Aceste plante trăiesc fie pe sol fie sunt epifite.

Răspândire Populează toate continentele exceptând Antarctica. Cel mai mare număr de orhidacee se găsesc la tropice dar există și numeroase specii de orhidee în Europa și România.

Diversitate O altă caracteristică a familiei Orchidaceae este numărul mare de specii care sunt cuprinse în această categorie sistematică, peste 20.000. În România sunt 25 de genuri cu 54 de specii. Acestea se întâlnesc prin păduri și pajiști de la șes sau de la munte. Unii autori încadrează Familia Orchidaceae în Ordinul Orchidales iar alții în Ordinul Asparagales.

Rădăcina Aceste plante prezintă atât rădăcini principale cât și rădăcini adventive. Rădăcinile adventive pot fi atât subterane cât și aeriene. Rădăcinile aeriene prezintă velamen adesea prevăzute cu micorize endofite.

Frunzele Plantele din această familie au frunzele întregi, alterne, simple pețiolate sau sesile.

Floarea Caracterele generale ale florilor Florile plantelor din această familie sunt bracteate, înalt specializate la polenizarea entomofilă.

Simetria Simetria florilor este zigomorfă.

Elementele florale Sepalele. Perigonul Perigonul este petaloid.

Petalele. Corola Dintre petale, labelul, prin forma sa adesea sofisticată, dă corolei originalitatea, grația și frumusețea, de multe ori și numele speciei.

Androceul Androceul este adesea redus la o singură stamină concrescută cu stigmatul, alcătuind un ginostem.

Gineceul Ovarul este inferior și tricarpelar. Ovulele sunt anatrope.

Tipul de flori Orhidaceele au fie flori solitare, fie grupate în inflorescențe racemoase.

Polenizarea Florile orhideelor atrag insectele prin parfumul, forma și culoarea lor. Sunt specii care pot fi polenizate doar de o singură specie de insecte.

Formula florală P3+3 A1;2;5 G‾(3)

Fructele Fructele sunt capsule.

Semințele Semințele sunt mici și exalbuminate. Germinația nu poate avea loc decât în prezența unor anumite ciuperci cu care în simbioză are loc dezvoltarea plantei până la maturitate.

Clasificarea Familiei Orchidaceae după mai multe surse După Marin Andrei După Sârbu, 1999 După University of Connecticut Sursa clasificării - - - Superregnum - - - Domeniu - - - Regn - Plantae - Subregn - Cormobionta - Încrengătură, Divisio - Magnolio-phyta (Angio-spermato-phyta) Magnolio-phyta Clasă - Liliatae (Mono-cotiledo-natae) Liliopsida Subclasă - Liliidae - Ordin - Orchidales Asparagales Familie - Orchidaceae Orchidaceae

Subdiviziuni Există cinci subfamilii: Apostasioideae Cypripedioideae Epidendroideae Orchidoideae Vanilloideae

Dintre cele peste 800 de genuri cunoscute ale familiei Orchidaceae, în lista următoare sunt enumerate circa 170: Abdominea; Acampe; Acanthephippium; Aceratorchis; Acianthus; Acineta; Acrorchis; Ada; Aerangis; Aeranthes; Aerides; Aganisia; Agrostophyllum; Amitostigma; Anacamptis; Ancistrochilus; Angraecum; Anguloa; Anoectochilus; Anota; Ansellia; Aorchis; Aplectrum; Arethusa; Armodorum; Arpophyllum; Ascocenda; Ascocentrum; Ascoglossum; Aspasia; Australorchis; Auxopus; Baptistonia; Barbrodia; Barkeria; Barlia; Bartholina; Beloglottis; Biermannia; Bifrenaria; Bletia; Bletilla; Bollea; Brassavola; Brassia; Broughtonia; Bulbophyllum; Calanthe; Calypso; Catasetum; Cattleya; Cephalanthera; Chondrorrhyncha; Chysis; Cibotium; Cirrhopethalum; Cleisostoma; Clowesia; Cochlioda; Coelia; Coelogyne; Comparettia; Coryanthes; Corybas; Cycnoches; Cymbidium; Cynosorchis; Cypripedium; Cyrtopodium; Cyrtorchis; Dactylorhiza; Dendrobium; Dendrochilum; Diacrum; Diaphananthe; Disa; Dossinia; Dracula; Encyclia; Epidendrum; Epipactis; Eria; Esmeralda; Eulophia; Eulophidium; Eulophiella; Galeandra; Galeottia; Gastrochilus; Gomesa; Gongora; Goodyera; Grammatophyllum; Gymnadenia; Habenaria; Haemaria; Herschelia; Houlletia; Huntleya; Isabelia; Jonopsis; Lacaena; Laelia; Lepanthes; Leptotes; Liparis; Lissochilus; Lockhartia; Ludisia; Lycaste; Malaxis; Masdevallia; Maxillaria; Mexipedium; Miltonia; Mormodes; Mormolyca; Neogyna; Octomeria; Odontoglossum; Oncidium; Ophrys; Orchis; Ornithidium; Paphinia; Paphiopedilum; Paraphalaenopsis; Peristeria; Phaius; Phalaenopsis; Pholidota; Phragmipedium; Platanthera; Pleione; Pleurothallis; Promenaea; Pterostylis; Renanthera; Renantherella; Restrepia; Restrepiella; Rhynchostylis; Rodriguezia; Saccolabium; Sarcochilus; Satyrium; Schomburgkia; Selenipedium; Serapias; Sobralia; Sophronitis; Spiranthes; Stanhopea; Stelis; Stenoglottis; Thrixspermum; Thunia; Trias; Trichocentrum; Trichoglottis; Trichophilia; Vanda; Vanilla; Xylobium; Zeuxine; Zygopetalum.

Orhideele autohtone amenințate

Orhidee native vs. hibrizi Astăzi orhideele exotice pot fi găsite în orice florărie, dar , din păcate, cele autohtone dispar rapid din habitatul lor natural. Mentalitatea modernă de a beneficia zilnic de lucruri create artificial influențează și domeniul orhideelor: majoritatea oamenilor preferă hibrizi creați în laboratoare pe criteriul aspectului comercial și nici nu se gândesc la faptul că natura a creat perfecțiuni pe alte criterii. Ne îndreptăm cu pași rapizi spre capcana creării unei lumi paralele, uitând de unde provenim: din natură. Datorită tehnologiei genetice ne putem "bucura" de orhidee artificial create ca ființe vii în locul celor oferite de mama natură.

În Vest dreapta|miniatura|240x240px|Cypripedium calceolus, sau "Papucul Doamnei", o specie foarte rară de orhidee care trăiește și în România. Fotografia este făcută în Bavaria, Germania. În țările dezvoltate, orhideele autohtone au ajuns în faza de victime, care acum se incearcă a fi salvate prin campanii publicitare și eforturi financiare enorme. De multe ori, natura ne râde în față: noi încercăm să repopulăm o zonă istorică, în timp ce reapar spontan orhidee autohtone într-o peluză verde situată la încrucișarea a două autostrăzi în zona Stuttgart (Germania).

În România România poate fi considerată în ansamblu ca o imensă grădină botanică populată cu orhidee sălbatice. Botanistul de renume mondial Soo, denumit Pașa al Orhideelor, este născut în Odorheiu Secuiesc și sute de cercetători din străinătate fac referire la orhideele pe care le putem găsi în România. Față de acest interes doar Sângele Voinicului (Nigritella rubra, nigra) și Papucul Doamnei (Cypripeidum calceolus) sunt protejate prin lege. Protecția lor a fost legiferată în anii 1938 și 1939.

Amenințări Amenințările la adresa orhideelor autohtone sunt:

exploatarea irațională a pășunilor și a pădurilor dezovltarea turismului în masă dezvoltarea construcțiilor de case de vacanță în zonele subcarpatice dezvoltarea infrastructurii rutiere fără studii ecologice competente schimbările climatice globale depozitarea deșeurilor de către persoane ignorante în locuri ascunse care sunt habitate endemice pentru orhidee comerțul ilegal cu buchete de flori sălbatice, făcut de persoane cu simț estetic, dar fără educație ecologică. Comerțul stradal este făcut de persoane care vor să supraviețuiască „exploatând natura", dar sunt și alte persoane care se duc acasă cu un buchet de orhidee într-o mașină de teren.

Orhideele astăzi stanga|miniatura|275x275px|Timbru cu Dactylorhiza maculata. Orhideele, în special cele exotice, se bucură de o popularitate imensă în lumea de astăzi. Filmul Hoțul de Orhidee, regizat de Spike Jonze, cu actorii Nicolas Cage și Meryl Streep a cunoscut un succes mondial. Drama se bazează pe o carte de Susan Orlean (The Orchid Thief, A True Story of Beauty and Obsession). Au mai apărut și alte cărți, a căror acțiune este bazată în jurul pasiunii pentru orhidee: Orchid Fever (A Horticultural Tale of Love, Lust, and Lunacy) de Eric Hansen și The Cloud Garden ( A True Story of Adventure, Survival and Extreme Horticulture) de Tom Hart Dyke și Paul Winder.

Orhideele au devenit o pasiune pentru mulți entuziaști care au format chiar și cluburi care se ocupă cu creșterea plantelor, protecția lor și organizarea de întâlniri și expoziții. Astfel de cluburi se găsesc în majoritatea țărilor, inclusiv în România (vezi legatură externă). Clubul Român al Orhideofililor a fost înființat în anul 1990 de Lenard Andrei la Rîșnov. European Orchid Conference and Show (EOC) este cea mai renumită conferința din Europa, care are loc o dată la trei ani și este gazda unei expoziții imense. World Orchid Conference and Show (WOC) se desfășoară o dată la doi ani, și este cel mai cunoscut și cel mai mare eveniment legat de orhidee din lume. Locațiile acestor evenimente se schimbă permanent, astfel încât ele colindă toată Europa și respectiv toată lumea. Există și numeroși colecționari de obiecte cu orhidee, mai ales timbre, cartele telefonice și ștampile.

În ciuda acestei popularități generale, orhideele autohtone (din Europa, dar nu numai) sunt în pericol de dispariție.

Artă și mit

Din China antică în Europa modernă stanga|miniatura|200x200px|Cattleya labiata dreapta|miniatura|200x200px|Phalaenopsis philippinensis, orhidee exotică în grădina botanică din Singapore. Orhideele au inspirat numeroase mituri. Literatura chineză menționează în jurul anului 800 I.C. o floare în Shih Ching (Cartea Poeziilor), care este foarte probabil Spiranthes sinensis. Referiri la orhidee s-au găsit și în Rig Veda (text antic din India, 1550-1000 I.C.). Filozoful și botanistul grec Theophrastus (372 - 286 I.C.), care a lucrat cu Aristotel, discută despre orhidee și folosește pentru prima oară numele „Orchis” într-un context științific.

Orhideele sunt un simbol al purității, perfecțiunii și feminității. Ele au fost cultivate din cele mai vechi timpuri în China, iar în secolele XVIII-XIX a început mania orhideelor și în Europa de vest. Linden a fost un renumit cultivator de orhidee în Belgia, iar catalogul său comercial Lindenia este și astăzi o valoare, prin numeroasele sale desene de orhidee exotice.

Ion Barbu și Calypso bulbosa stanga|miniatura|253x253px|Calypso bulbosa, o orhidee care crește în condiții de neimaginat pentru o floare(aproape de polul nord). Poezia „Riga Crypto si Lapona Enigel", de Ion Barbu, poate fi interpretată din perspectiva unui mit din Laponia despre o orhidee: Calypso bulbosa. Poeziile lui Barbu sunt printre cele mai enigmatice poezii ale literaturii române, și este posibil, ca o astfel de interpretare să fi scăpat criticilor din lipsă de informații.

În mit este vorba despre o ciupercă și orhideea Calypso bulbosa. Ciuperca reprezintă omul de geniu enigmatic (poate de aici numele "Riga Crypto"), care este neînțeles și trăiește ascuns în „subteranul societății". El este considerat o ființă inferioară, o ciupercă, și nu poate străluci decât printr-o floare deosebită: Calypso bulbosa, o orhidee deosebită și misterioasă, frumoasă și rară, care trăiește aproape de polul nord, în condiții de neimaginat pentru o floare. Acestă ființă enigmatică refuză regele ciupercilor, pentru că, deși în lumea lui el este o elită, în lumea ei, el nu poate străluci. El nu reușește să se apropie de minunata floare, care trăiește în lumea ei cu reni și zăpadă. În final, trebuie să se mulțumească cu o măselariță, o plantă comună.

La lectura poeziei, se pot descoperi multe legături între acest mit și povestea pe care o prezintă Ion Barbu (vezi legătura externă).

Literatură și pictură dreapta|miniatura|213x213px|Phragmipedium caudatum, orhidee exotică.