István Hermann () a fost un filosof, estetician, critic literar, pedagog și profesor universitar maghiar, care a fost ales membru al Academiei Maghiare de Științe (corespondent în 1976 și titular în 1985). Prima lui soție a fost esteticiana Ágnes Heller.
Biografie A urmat studii de limba maghiară, filozofie și economie politică la Facultatea de Științe Umaniste a Universității „Eötvös Loránd” din Budapesta (1945-1950), unde l-a avut ca profesor pe György Lukács.
După absolvirea facultății a lucrat ca profesor de economie (1950-1956), cercetător la Institutul de Filosofie al Academiei Maghiare de Științe (1956-1958 și 1967-1973), lector de istoria filozofiei la Universitatea „Eötvös Loránd” (1957 și din 1968), profesor la Liceul „Kaffka Margit” din Baudapesta (1958-1965), cercetător științific la Institutul de Arte Teatrale (1965-1967), consultant științific la Universitatea „Eötvös Loránd” (din 1973). În 1973 a obținut gradul de profesor universitar. În perioada 1977-1986 a fost diretor al Universității Serale de Marxism-Leninism. A murit în 1986 și a fost incinerat, iar una sa de cenușă se află depusă în cimitirul Farkasréti.
Activitatea profesională În afară de cercetarea și predarea istoriei filosofiei, a fost preocupat și de estetică. A cercetat, de asemenea, structura estetică a mass-mediei moderne. A studiat scrierile filozofice și personalitatea lui György Lukács. A fost membru al Pen Club, al Uniunii Scriitorilor din Ungaria, al Asociației de Artă Teatrală și al Societății Internaționale Hegel. A fost președinte al Comitetului de abilitare științifică al Academiei Maghiare de Științe.
Lucrări miniatura|Locul unde se află urna lui István Hermann în cimitirul Farkasréti
A magyar drámáért (studii, 1955) Arany János esztétikája (1956) Filmesztétikai tanulmányok (studii, în colaborare cu Miklós Almási și Ervin Gyertyán, 1961) Sigmund Freud avagy a pszichológia kalandja (1964) A modern színpad (1966) A polgári dekadencia problémái (1967) Vászon és függöny (1967) Kant teleológiája (1968) Szent Iván éjjelén (studii, 1969) A szocialista kultúra története (1970) A giccs (1971) A személyiség nyomában (eseuri pe teme teatrale, 1972) A szfinx rejtvénye (1973) Üzenet az iskolának (1973) Lukács György gondolatvilága (1974) A mai kultúra problémái. Kapitalista kultúra, szocialista kultúra (1974; în germană: 1985) Évadok tanúsága (1976) Televízió, esztétika, kultúra (1976) A gondolat hatalma (studii, 1978) Teleológia és történetiség (1979) Válságok és változások. Aktuális gondolatok (1981-1982) Ideológia és kultúra a hetvenes években (1982) Az értelemig és tovább! A filozófia nagy problémái (1982) Kultúra és személyiség (1982) Veszélyes viszonyok (eseuri, 1983) A filozófia történetéről (1985) A kíváncsiság dicsérete (1985) Lukács György élete (1985) A hitvitától a drámáig (1985) Sigmund Freud: Álomfejtés (traducere, 1985) Van Gogh (1985)
Premii Premiul SZOT (1976) Premiul Asociației criticilor de teatru (1984) Premiul Pro Universitas (1985)
Note
Bibliografie Ki kicsoda a magyar irodalomban?, Tárogató könyvek Ki kicsoda a magyar irodalomban?, Könyvkuckó kiadó, Budapesta, 1999
Legături externe Magyar életrajzi lexikon Kortárs magyar írók
Categorie:Nașteri în 1925 Categorie:Decese în 1986 Categorie:Membri ai Academiei Maghiare de Științe Categorie:Esteticieni Categorie:Filozofi maghiari Categorie:Pedagogi maghiari