Prințul Nikolai Sergheievici TrubețkoiDe asemenea, au fost transliterate Troubetskoy, Trubetskoy etc. () a fost un lingvist și istoric rus ale cărui teorii au format nucleul Școlii de lingvistică structurală din Praga. Este unanim considerat a fi fondatorul morfofonologiei. El a fost, de asemenea, asociat cu eurasianiștii ruși.
Viața și cariera Trubețkoi s-a născut într-un mediu extrem de rafinat. Tatăl său, Serghei Nikolaevici Trubețkoi, provenea dintr-o familie domnească Gediminid. În 1908, el s-a înscris la Universitatea din Moscova. A urmat apoi o vreme Universitatea din Leipzig, unde i-a predat August Leskien, un pionier al cercetării în legile schimbărilor fonetice.Roman Jakobson, Scrieri selectate, vol. VII, Walter de Gruyter, 1985, p. 266.
După absolvirea Universității din Moscova (1913), Trubețkoi a ținut prelegeri acolo până la Revoluția din 1917. După aceea, el s-a mutat mai întâi la Universitatea din Rostov-pe-Don, apoi la Universitatea din Sofia (1920-1922) și, în cele din urmă, a obținut postul de profesor de filologie slavă la Universitatea din Viena (1922–1938). A murit în urma unui atac de cord atribuit persecuției naziste, în urma publicării unui articol extrem de critic despre teoriile lui Hitler.
Principiile fonologiei Contribuțiile principale ale lui Trubețkoi în lingvistică sunt în domeniul fonologiei, în special în analiza sistemelor fonologice ale limbilor individuale și în căutarea legilor generale și universale ale fonologiei. Cea mai importantă lucrare a sa, Grundzüge der Phonologie (Principiile fonologiei) a apărut postum. În această carte el a definit faimosul fonem ca fiind cea mai mică unitate distinctă în structura unei limbi date. Această lucrare a fost crucială în stabilirea fonologiei ca o disciplină separată de fonetică.
Este uneori greu să distingem punctele de vedere ale lui Trubețkoi de cele ale prietenului său, Roman Jakobson, al cărui merit incontestabil a fost răspândirea, după moartea lui Trubețkoi, a viziunilor Școlii de la Praga privind fonologia.
Doctrina eurasiatică a prințului N.S. Trubețkoi În domeniul geopoliticii, prințul Trubețkoi a lansat doctrina eurasiatică. Spre deosebire de majoritatea intelectualilor refugiați din calea regimului bolșevic, N.S. Trubețkoi aprecia că întregul proiect țarist, începând cu Petru cel Mare, a urmat drumul europenizării, iar această opțiune nu putea duce decât la dezintegrare:
În opinia sa, greșeala fundamentală a țarismului a fost promovarea conceptului de „Națiune Oficială”, de inspirație franceză, Definind apartenența la „Națiunea Oficială” prin aderarea la cele trei valori „Pravoslavie, Samoderjavie, Narodnost” (Ortodoxie, Autocrație, Naționalitate), Romanovii nu au făcut decât să reproducă conceptul republican francez de „Națiune Civică”, bazat pe „Libertate, Egalitate, Fraternitate”, care era considerat nepotrivit populației imperiului care, sub aspect antropologic și rasial, este eurasiatică și nu europeană:
Prințul Trubețkoi reliefează în alt citat această convingere că dimensiunea europenizării nu este una benefică pentru Rusia:
Reluând ideologia lui Piotr Nikolaevici Savițki, N.S. Trubețkoi aprecia că teritoriul rus este expresia geografiei Eurasiei, determinată de zonele de vegetație și sistemul hidrografic, care configurează un teritoriu distinct și coerent și care a dus la formarea și dezvoltarea unei civilizații și culturi distincte, cu elemente asiatice și europene, transformându-le într-o individualitate proprie. Pentru prima dată, aceasta s-a exprimat sub forma unui Stat Eurasiatic Unitar în secolul al XII-lea, sub domnia lui Ginghis Han.
În concepția lui N.S. Trubețkoi, Rusia poate evita să devină o colonie a Europei numai promovând un „naționalism pan-eurasiatic”, temelie ideologică a renașterii Imperiului lui Ginghis Han:
Istoria Rusiei a luat însă alt curs, reconstrucția statală stalinistă urmând modelul țarist, și nu pe cel mongol, iar marxism-leninismul ci nu eurasianismul, a servit drept pretext „ideocratic” al acestei reconstrucții statale neo-țariste. Predicția lui N.S. Trubețkoi cu referire la caracterul instabil al soluției unificatoare bolșevice s-a împlinit, în sensul că, pe fondul evoluțiilor socio-economice și politice ale anilor 1990, Intellighenția rusă a reînceput să caute soluții de perpetuare a Imperiului.
Operele lui N.S. Trubețkoi au fost pentru prima dată publicate în Rusia, în 1991-1992. În context, doctrina eurasiatică a fost preluată, perfecționată și popularizată de filosoful Aleksandr Ghelievici Dughin, fost angajat al KGB, profesor al Universității de Stat din Moscova, a cărui influență în mediile militare și decizionale rusești se întemeiază pe lucrarea sa din 1997, Bazele geopoliticii: viitorul geopolitic al Rusiei.
„În viziunea lui A.G. Dughin, adversara Eurasiei nu mai este doar Europa, ca pe vremea lui Trubețkoi, ci întreaga Lume Euroatlantică, în frunte cu Statele Unite iar existența popoarelor slave diferite de cel rus constituie un obstacol în calea aspirațiilor imperiale eurasiatice. Controlul militar și geopolitic total al întregii coaste de nord a Mării Negre este un obiectiv al geopoliticii ruse iar Ucraina trebuie să devină o provincie administrativă a statului centralizat rus”Isaiah Berlin, Gânditorii ruși, Editura Humanitas, București, 2022, p. 117..
Ideile lui Dughin au pătruns în mediile politice de vârf ale Federației Ruse prin adeptul său, Vladislav Iurievici Surkov, fost director adjunct al Administrației Prezidențiale, fost viceprim-ministru al Rusiei și până în 2020 consilier al președintelui Rusiei, Vladimir Putin.
Pentru a nu alarma inutil lumea occidentală, A.G. Dughin evită să preia expresia „Imperiul lui Ginghis Han”, pe care o înlocuiește cu „Lumea rusă”, care ar cuprinde toate teritoriile unde trăiesc vorbitori ai limbilor slave. Expresia este utilizată ca sinonim eufemistic pentru viitorul Imperiu Rus. Astfel, în viziunea vice-prim-ministrului V.I. Surkov:
Note
Vezi și Familia Trubețkoi Bibliografie Anderson, Stephen R. (1985). Fonologie în secolul al XX-lea. Teorii ale regulilor și teoriilor reprezentărilor. Chicago: Universitatea din Chicago Press. pp 83-116. Biografia intelectuală a lui Nikolai Trubetzkoy la Galeria gânditorilor ruși (Societatea Internațională pentru Filosofi).
Categorie:Nașteri în 1890 Categorie:Decese în 1938 Categorie:Oameni din Moscova Categorie:Ruși de origine lituaniană Categorie:Absolvenți ai Universității de stat din Moscova Categorie:Lingviști ruși