Mihai Obogeanu (n. 10 octombrie 1873 - d. ?) a fost unul dintre ofițerii Armatei României, care a exercitat comanda unor mari unități și unități militare, pe timp de război, în perioada Primului Război Mondial și operațiilor militare postbelice.
A îndeplinit funcția de comandant de brigadă în anul 1918.Valeriu Avram et alii, Războiul de reîntregire (1916-1919). Comandanți militari români, București, 2016
Cariera militară Mihai Obogeanu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie ale armatei române, avansând până în anul 1907 la gradul de maior. A fost locotenent-colonel în 1916, colonel în 1917 și general de brigade în 1918.Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, 1915
În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Regimentului 41 Infanterie.Dumitru Preda, Vasile Alexandrescu, Costică Prodan, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994
În cadrul acțiunilor militare postbelice, a comandat Divizia 1 Infanterie în timpul operației ofensive la vest de Tisa.Tipografia „Isvorul”, București, 1930 Decorații
28x28px Ordinul „Coroana României”, în grad de ofițer (1912).
Note
Bibliografie
Drăgănescu Constantin, Campaniile din 1848/1849 și 1919 în Transilvania și Ungaria, Tipografia „Isvorul”, București, 1930
Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
Preda Dumitru; Alexandrescu Vasile; Prodan Costică, În apărarea României Mari. Campania armatei române din 1918-1919, Editura Enciclopedică, București, 1994